Una dintre cele mai bine păstrate sărbători din Transilvania va avea la Cluj o dublă semnificație. Ziua iei va fi serbată de Sânziene, pe 24 iunie, la Muzeul Etnografic al Transilvaniei. Totodată, muzeul clujean va omagia memoria soției, respectiv surorii marelui om de stat Ion I.C. Brătianu, care au donat comunității clujene o impresionantă colecție de cămăși tradiționale românești.
“În anul 1934, doamnele Eliza Brătianu și Sabina Cantacuzino – soția și, respectiv, sora marelui om de stat Ionel I. C. Brătianu – au donat Muzeului Etnografic al Ardealului o colecție de excepție, cuprinzând 191 de piese de port, în cea mai mare parte ii, databile în ultimul sfert al secolului al XIX-lea –începutul secolului al XX-lea, provenind din diverse zone etnografice din România“, spun reprezentanții muzeului, prin intermediul unui comunicat de presă.
În cadrul portului femeiesc tradițional românesc, cămașa a constituit întotdeauna piesa principală: a păstrat de-a lungul unei perioade lungi elemente arhaice (elemente de croi, tehnici de decorare, ornamentică); a marcat apartenența comunitară printr-o unitate structurală și decorativă clară în cadrul diferitelor zone etnografice; a evidențiat în cel mai înalt grad (prin calitatea materialelor și a execuției) statutul social-economic și personalitatea purtătoarei.
Numită local ie, cămeșe, spăcel, ciupag, ea a intrat în conștiința publică cu prima denominație, devenită generică. “Născută la inițiativa comunității online «La Blouse Roumaine», Ziua Universală a iei, sărbătorită de Sânziene, pe 24 iunie, a ajuns la cea de-a treia ediție și mobilizează din ce în ce mai multe organizații și comunități din întreaga lume. Anul acesta, Muzeul Etnografic al Transilvaniei se alătură acestei inițiative pentru a doua oară, fixând pe ziua de 24 iunie vernisarea unei expoziții de amploare, care valorifică piesele din două colecții încă neexplorate, de o remarcabilă valoare științifică și culturală: colecțiile Sabina Cantacuzino și Eliza Brătianu.
Cele 191 de piese de port, databile în ultimul sfert al secolului al XIX-lea–începutul secolului al XX-lea, provenind din diverse zone etnografice din România, au fost donate Muzeului Etnografic al Ardealului în anul 1934. Preocuparea celor două doamne din familia Brătianu (prima fiind sora, a doua soția prim-ministrului I. I. C. Brătianu) pentru portul țărănesc se înscrie în tendința generală a înaltei societăți central – și est-europene de a-și manifesta atașamentul, începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, față de această clasă socială, considerată întruchiparea spiritului național. În România o asemenea inițiativă a aparținut, în mod semnificativ, reginelor Elisabeta și Maria, care adesea au îmbrăcat portul țărănesc, ba chiar l-au introdus și în protocolul curţii regale“, mai spun reprezentanții muzeului.
