Pietrele de moară se învârt din nou în Muzeul ASTRA, din Sibiu

de Claudiu Padurean , 14 iunie 2015 - stire actualizata la ora 21:05, 14 iunie 2015
Pietrele de moară se învârt din nou în Muzeul ASTRA, din Sibiu

Turiștii care vizitează Muzeul ASTRA au parte de o surpriză plăcută. Două mori funcționale produc făină, întocmai ca acum câteva sute de ani. Muzeul sibian este singurul din România care are două mori funcționale, iar făina produsă de ele va fi utilizată în cadrul atelierelor de gătit, în care copiii, dar și alți turiști vor deprinde tainele artei culinare tradiționale.

„Glasul pietrelor de moară se aude din nou în Muzeul ASTRA! Vorbim despre două mori expuse în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului – una de apă, cealaltă trasă de cai.  Acum ambele sunt funcţionale, iar în toamna asta vor putea măcina fără probleme zeci de kilograme de cereale: porumb, grâu, secară și altele. Făina produsă aici va fi folosită apoi în Muzeu, la Târgul de ţară, în atelierele de gătit“, spun reprezentanții muzeului sibian.

Mori cu vârstă respectabilă

Pentru început, peste 500 de turişti din ţară şi din străinătate au venit încă din prima zi să afle cum este posibil ca morile să funcţioneze, deşi au fost construite cu mai bine de o sută de ani în urmă. Ele au fost pregătite până la cel mai mic detaliu  de căre specialiştii muzeului în mulinologie. Este vorba de ştiinţa care se ocupă cu studierea morilor.  Munca lor a început în urmă cu aproape 7 ani şi nu întâmplător roadele
le-au cules în timpul Simpozionului Internaţional de Mulinologie, organizat în această perioadă la Muzeu, mai spun reprezentanții Muzeului ASTRA.

„La moara de apă a fost realizată aducţiunea apei pe un canal, iar asta a făcut posibil ca jgheabul din lemn să fie pus în funcţiune.  Moara este acum funcţională pentru că aceste componente au fost restaurate şi repuse în uz. Viteza cu care curge apa şi loveşte roata face ca pietrele de moară să fie acţionate mecanic. La cealaltă moară, în locul unui motor, să-i spunem, avem tracţiunea cabalină“, a explicat Ştefan Păucean, muzeograf în cadrul Complexului Național Muzeal ASTRA.

„Prin punerea în funcţiune a celor două mori, Muzeul ASTRA promovează, practic, ingeniozitatea pe care cu siguranţă o regăsim în satul românesc şi pe care ţăranul român o menţine de secole. Aici turiştii pot să se convingă de acest lucru şi la fel de bine să înveţe practici străvechi de morărit şi panificaţie. Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului devine astfel primul şi unicul muzeu din Europa de Est care deţine în patrimoniu două mori funcţionale“, a declarat Ciprian Ştefan, managerul general al Complexului Național Muzeal ASTRA.

În primul sfârșit de săptămână care a trecut de la punerea în funcțiune a celor două mori, mii de turiști au avut deja ocazia să vadă cum boabele de cereale sunt transformate în făină.

Care este istoria celor două mori

Moara cu cai din Sâmpetru Mare, judeţul Timiş, este specifică comunităţilor de şvabi, care au fost colonizate în Transilvania și în Banat în timpul Imperiului Austriac. Ultima dată când ea a funcţionat a fost la începutul secolului XX. Moara a fost reconstruită 100% în Muzeul în aer liber printr-un grant S.E.E. în valoare de peste 200.000 lei. Moara este reprezentativă pentru geniul ingineresc al țăranilor din Banat.

Moara de apă din Topleţ, judeţul Caraş-Severin se află în patrimoniul Muzeului ASTRA de la sfârşitul anilor 1960. Este o moară cu roată orizontală prevăzută cu ciuturi din lemn, care valorifică potenţialul hidroenergetic al unor râuri de munte cu debit relativ redus. Aceasta este o mostră extraordinară de inventivitate și de adaptare tehnologică la resurse de apă mai sărace.

Muzeul în aer liber deţine în patrimoniul propriu un total de 23 de mori tradiţionale din toate zonele geografice ale României. În funcție de proiectele care vor fi câștigate pe viitor de către muzeul sibian, este posibilă restaurarea și punerea în funcțiune și a altor mori. Muzeul sibian este unul dintre cele mai frumoase din această parte a României și deține una dintre cele mai importante colecții etnografice. Obiectele sunt reprezentative pentru comunitățile de români, dar și pentru cele de germani sau de maghiari din Transilvania și din Banat.   

Comentarii

Ultima ora

anunturi mica publicitate
Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te pentru a primi cele mai importante titluri pe e-mail.

Urmareste-ne pe Facebook

Copyright © 2014. Toate drepturile rezervate RomaniaLibera.ro

Dezvoltat de Bluebay Design