Aproape 20 de cazuri de conjunctivită virală sunt înregistrate zilnic la Spitalul de Urgenţe Oftalmologice din Capitală, iar fără măsuri urgente de prevenţie, riscul declanşării unei epidemii de amploarea celei de acum câţiva ani devine iminent, a declarat joi managerul unităţii sanitare, Monica Pop, potrivit Mediafax.
„Vorbim de o creştere a numărului de cazuri din această săptămână, avem deja cam 20 de cazuri pe zi, copii şi adulţi. Pentru a evita o epidemie de nivelul celei de acum câţiva ani, când au fost suspendate cursurile din cauza numărului mare de îmbolnăviri, recomand respectarea cu stricteţe a regulilor elementare de igienă”, a declarat, joi, pentru MEDIAFAX, managerul Spitalului Clinic de Urgenţe Oftalmologice, Monica Pop.
Potrivit medicului, conjunctivita virală se trasmite prin contact direct, aerogen, prin apa din bazin sau din lacuri, chiar şi de la mare.
„Apa din piscină, ştranduri, lacuri, dar chiar şi cea de la mare poate să fie o sursă de microorganisme infecţioase, precum bacterii, virusuri, paraziţi şi ciuperci, care, pătrunzând în organism, pot genera o serie de infecţii, localizate cel mai frecvent la nivelul pielii, ochilor, urechilor şi tubului digestiv. Chiar şi în piscinele atent îngrijite există pericolul contactării anumitor infecţii, deoarece unii germeni sunt rezistenţi la produsele dezinfectante şi cele cu clor puse în apă”, a spus Monica Pop.
Apa contaminată poate provoca şi afecţiuni otice, pe lângă cele oculare.
„Conjunctivita de piscină este produsă adesea de virusuri, adenovirusuri sau enterovirusuri. Aceasta, pe lângă manifestările oculare, precum roşeaţa, edeme palpebrale, dureri în ambii ochi, urmate de hemoragii subconjunctivale, poate fi însoţită şi de febră, faringită sau chiar suferinţe neurologice (radiculomielită, paralizii de neuron motor periferic), care apar la scurt timp după infecţia conjunctivală. De asemenea, otita de piscină, manifestată prin durere, senzaţie de ureche înfundată şi mâncărime în conductul auditiv extern, este provocată de o ciupercă microscopică prezentă în apa piscinelor”, a a dăugat Monica Pop.
Apa infectată mai poate provoca boli digestive, manifestate adesea prin diaree, care apare mai frecvent la copii, după ingestia de apă contaminată, în care există diverşi germeni, cum ar fi Giardia lamblia, enterovirusuri sau bacterii.
De asemenea, dezinfectanţii din apă pot provoca reacţii alergice la nivelul pielii, cum ar fi dermatitele de contact, iritaţii la nivelul ochilor sau alte afecţiuni, precum uscarea, contractarea conjunctivei, dispariţia secreţiei lacrimale şi opacifierea corneii.
Potrivit managerului Spitalului de Oftalmologie, copiii, femeile însărcinate şi persoanele cu un sistem imunitar deficitar sunt foarte expuşi infecţiilor.
Medicul recomandă ca persoanele cu afecţiuni digestive, cutanate sau oculare să nu intre în piscină cât timp sunt bolnave. De asemenea, persoanele care sesizează cel mai mic semn sau simptom de boală după ce au mers la piscină, la ştrand sau dacă au stat lângă o persoană cu o suferinţă oculară vizibilă trebuie să solicite sfatul unui medic, pentru că toate aceste infecţii pot fi diagnosticate uşor.
„Este recomandat ca scăldatul să fie făcut numai în spaţiile special amenajate şi care au autorizaţie sanitară valabilă. De asemenea, trebuie să fie respectate cu stricteţe regulile de igienă personală. Mai mult, trebuie evitată înghiţirea apei de piscină”, a precizat Monica Pop.
Cele mai frecvente afecţiuni contactate din apa de piscină sau din ştrand sunt dermatozele, de tipul pitiriazis. Acesta este o micoză a pielii produsă de o ciupercă şi care se manifestă prin apariţia unor pete mici de culoare cafeniu închis, localizate în special la nivelul toracelui. Transmiterea bolii se face prin apa de piscină, dar şi prin utilizarea aceluiaşi şezlong de către mai multe persoane, au precizat specialiştii.
Alte boli ce pot fi transmise la ştranduri şi piscine sau zone neamenajate sunt râia şi pediculoza, dacă sunt folosite în comun prosoape contaminate, dar şi furunculul produs de stafilococii din apă.
