Ministrul Sănătăţii a fost acuzat că nici un spital din Harghita şi Covasna, zone cu populaţie preponderent maghiară, nu a fost inclus în lista unităţilor desfiinţate în urma reformei pornite de acesta. În replică, Cseke Attila a declarat că spitalele din cele două judeţe nu s-au încadrat în criteriile care au stat la baza reorganizării altor 67 din restul ţării. „Cei care mă acuză ar trebui să verifice care este situaţia”, a îndemnat Cseke Attila.
Am decis să verificăm adevărul la faţa locului. Am mers cu camera ascunsă la câteva unităţi sanitare din Harghita, pentru a vedea dacă acestea corespund sau nu criteriilor despre care vorbea ministrul Sănătăţii.
„Acum nu e nimeni internat”
Prima oprire am făcut-o la Cristuru Secuiesc, localitate aflată la numai 20 kilometri de Odorheiu Secuiesc. Unitatea sanitară de aici are doar o secţie de Medicină Internă şi una de Pediatrie şi ar trebui să asigure serviciu medical permanent. Noi am ajuns în faţa „Spitalului orăşenesc” la o oră după miezul nopţii, cu următorul scenariul: eram însoţiţi de un „unchi” bătrân, care nu se simţea bine, iar în trecut a avut probleme cu inima. Am descoperit însă că poarta era legată cu lanţul. Am remarcat un singur bec aprins în toată clădirea şi, deoarece nu era nimeni la intrare, am început să strigăm până când a sosit un portar adormit să ne deschidă.
Reporter: Fiţi amabil, unchiul se simte cam rău. Există posibilitatea să-l examineze cineva aici în spital?
Portar: Da, intraţi aici şi aşteptaţi puţin, la ambulanţă, a doua uşă pe dreapta.
Portarul a sunat pe cineva şi după câteva minute din staţia de ambulanţă a apărut o asistentă, de asemenea, pe jumătate adormită. „O secundă vă rog, să o trezesc pe doamna doctor”, ne-a comunicat ea, după ce i-am explicat situaţia.
Au mai trecut cinci minute şi a apărut medicul. L-a controlat plictisită pe „unchiul” nostru, i-a verificat tensiunea arterială, apoi i-a recomandat într-o română precară să se odihnească. „E normal. Paisprezece cu.., cum se spune…, optzeci. Mergeţi şi dormiţi”, i-a spus colegului nostru.
La finalul controlului, am întrebat-o pe doctoriţă dacă mai e vreun bolnav internat în spital. „Acum nu e nimeni”, a recunoscut medicul. De altfel, chiar noi remarcasem că în registru mai era trecut că fusese consultat un pacient cu nouă ore înainte.
„Doctorul nu e aici, veniţi săptămâna viitoare”
Una dintre condiţiile pe baza cărora Ministerul Sănătăţii a decis dacă un spital este desfiinţat sau nu a fost capacitatea acestuia de a asigura non-stop o linie de gardă. O alta a fost să aibă medici specialişti în funcţie de clasificarea sa. În fine, un al treilea criteriu important se referea la distanţa faţă de un centru spitalicesc important.
La Spitalul orăşenesc din Cristuru Secuiesc, am vrut să vedem cum funcţionează şi cea de a doua secţie, de Pediatrie. Am sunat din faţa porţii la Serviciul de Urgenţă 112, cu o poveste uşor schimbată.
Reporter: Bună seara, sunt în Cristuru Secuiesc şi am o problemă cu copilul de trei ani. Avem cu ce-l transporta, dar nu ştim la ce spital să-l ducem. Ce ne recomandaţi?
Telefonist 112: Au şi la Cristuru secţie de Pediatrie, dar este destul de gol şi mă gândesc că nu prea sunt medici. Dar la Odorheiul Secuiesc e spital mai mare. Mai bine mergeţi acolo, dacă aveţi posibilitatea.
Uimiţi de indicaţiile centralistei, am decis să mai facem o ultimă verificare, pe timp de zi. Am revenit a doua zi la Spitalul din Cristuru Secuiesc. Nu am avut nici acum prea mare succes. „Deocamdată doctorul nu este aici. Cel mai bine ar fi să veniţi săptămâna viitoare”, ne-a explicat portarul cum putem rezolva problemele de sănătate ale unui copil.
A doua localitate din Harghita pe care am vizitat-o a fost Vlahiţa, aflată la aproximativ 20 de kilometri de Miercurea Ciuc, unde funcţionează un centru de sănătate. Vizita nu a durat prea mult, deoarece tot un portar ne-a explicat care este situaţia reală. „Doctorul nu este. Avem o femeie aici să ia tensiunea, dar doctor nu. Demult era doctor şi era bine, dar nu mai este că a murit. Acum sunt câţiva pacienţi internaţi şi vine medicul de la Miercurea Ciuc o dată sau de două ori pe săptămână să îi vadă”.
Am intrat în spital la trei dimineaţa cu aceeaşi poveste, a unchiului cu probleme cardiace. Am găsit-o într-adevăr pe „femeia cu tensiunea”, o asistentă, care exact asta a făcut: a luat tensiunea colegului şi apoi ne-a explicat că mai mult nu poate face. „Aici nu este cameră de gardă. Dacă vreţi, puteţi să mergeţi la Spitalul din Miercurea Ciuc”, ne-a sfătuit. După care am ieşit.
Harghita, un deceniu de reformă
Cseke Attila a negat că ar fi făcut discriminări pe criterii etnice atunci când Ministerul Sănătăţii a decis să închidă 67 de spitale considerate neperformante. „Spitalele din judeţul Harghita, inclusiv cel de la Topliţa, cel mai mic din zonă, se încadrează în ceea ce poate fi definit ca un spital, spre deosebire de cele din restul ţării care au fost închise şi nu pot fi numite practic, spitale”, a declarat ministrul într-o discuţie cu redactorul-şef al României Libere, difuzată de TVR.
Cseke Attila a precizat că oricum nu el a decis ce unităţi medicale se închid, ci o comisie a Ministerului Sănătăţii. „De exemplu, nu se închid spitale nici la Brăila, nici la Dolj, comisia care a analizat situaţia la nivelul ţării acest lucru a stabilit. În Covasna sunt şase spitale, din care două urmează a fi comasate. În Harghita sunt cinci spitale, din care cel mai mic, cel de la Topliţa, are 163 de paturi. Acesta deserveşte comunitatea majoritar românească. Eu nu l-aş propune la desfiin-ţare, pentru că nu se încadrează în acele criterii. Cei care mă acuză pe mine ar trebui să se uite care este situaţia spitalelor din Harghita”, a precizat ministrul Sănătăţii. Pe de altă parte, Ministerul Sănătăţii a refuzat să ne pună la dispoziţie rapoartele pentru judeţele Covasna şi Harghita ale comisiei de care vorbea Cseke Attila.
În fine, reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Harghita ne-au declarat să reforma spitalelor din zonă a fost deja realizată. „Noi am anticipat oarecum ceea ce se întâmplă azi. Am închis încă de acum 10 ani uni-tă-ţile din Lunca de sus, Călan şi Praid, iar cele de la Cristuru Secuiesc şi Vlahiţa au fost comasate de acum doi ani cu spitalele din Odorheiu Secuiesc şi Miercurea Ciuc”, a precizat Martin Bokor, fost director medical adjunct al DSP Harghita şi în pre-zent consilier al aceleiaşi instituţii. Doctorul a menţionat că în cele două centre a rămas un număr redus de paturi, unde sunt trataţi doar bolnavii cronici
Medicină precară la centrele de sănătate
Ministerul Sănătăţii a decis închiderea a trei centre de sănătate din judeţul Teleorman. Decizia a fost luată deoarece unităţile aveau prea puţini medici, raportau mai mulţi pacienţi decât existau în realitate şi nu puteau asigura urgenţele. „Aceste spitale nu aveau linie de gardă şi atunci despre ce act medical vorbim? Prestau servicii minime, la nivelul unui medic de familie”, ne-a declarat Mioara Comana, directorul executiv al Direcţiei de Sănătate Publică Teleorman. Astfel, la centrul de sănătate din Fuculeşti, la 15 paturi de pediatrie exista un singur medic, care mai era angajat şi în alte două unităţi medicale. Iar la centrul din Deparaţi medicul ginecolog era singurul specialist de acolo şi în acelaşi timp activa şi ca manager al unităţii. „La Deparaţi erau doar cinci pacienţi internaţi, deşi se raportaseră 30 de bolnavi”, a precizat Mioara Comana. Directorul a mai dat ca exemplu Spitalul din Zimnicea, unde la secţia de Ginecologie nu s-a mai născut un copil de 2 ani.
Criteriile în baza cărora s-a decis închiderea spitalelor
>>unitatea nu asigură servicii medicale corespunzătoare nivelului unui spital (de exemplu, nu are medici specialişti);
>>nu sunt acoperite urgenţele pe toate cele 24 de ore ale unei zile;
>>sunt la distanţă mică faţă de un spital ierarhic superior, unde localnicii ajung cu uşurinţă;
>>unitatea are un profil unic în judeţ sau regiune (Centrul de Patologie Neuro-Musculară din Harghita e singurul din ţară)
>> starea fizică şi juridică a clădirilor unde îşi desfăşoară activitatea spitalele.
