Familia românească în secolul XXI: “Un singur copil, da’ bun!”

de Claudiu Berbece , 14 ianuarie 2011
mamacopil

Natalitatea din România stă de 15 ani în jurul aceluaişi indicator care anunţă o îmbătrânire alarmantă a populaţiei: 1,3. Reprezintă numărul de copii aduşi pe lume de o femeie cu vârsta cuprinsă între 15 şi 49 de ani. În perioada comunistă, acest indicator depăşea pragul de 2 copii pentru fiecare femeie. Dar ruperea de regimul totalitar a schimbat radical modul în care românii privesc familia şi copilul, după cum spun experţii contactaţi de romanialibera.ro.

"Scăderea natalităţii şi menţinerea acestui fenomen la un nivel redus are în primul rând cauze economice. Tinerii care ar vrea să facă un copil se gândesc înainte la ratele din bancă şi la siguranţa locului de muncă şi, în consecinţă, renunţă. Prin comparaţie, în comunism, tinerii casătoriţi primeau un apartament odată cu repartiţia, iar dacă aşteptau un al doilea copil se puteau muta într-un apartament mai mare", explică expertul Oficiului de Studii şi Proiecţii Demografice din Institutul Naţional de Statistică, Marcela Postelnicu.

"Femeile amână sarcina"

Reprezentantul INS precizează că rata fertilităţii a atins indicatorul 1,3 în anul 1995, în condiţiile în care imediat după căderea regimului comunist românii au început să planifice numărul de membri pe care voiau să-l aibă familiile lor.

La 10 ani după momentul decembrie 1989, cuplurile tinere ajunseseră deja să nu mai considere procrearea o prioritate.

"Din 2000 încoace constatăm un fenomen de amânare a naşterilor. Femeile îşi doresc să studieze mai mult şi să-şi facă o carieră. Aşa apar şi relaţiile consensuale în locul căsătoriilor", menţionează Marcela Postelnicu.

România în 2050: locuitori puţini şi vârstnici

În ultimii ani, în România s-au născut între 210 şi 220 de mii de copii anual, adică în jur de 10 nou-născuţi la mia de locuitori. Asta în condiţiie în care mortalitatea este de 12 persoane la mia de locuitori. Iar speranţa de viaţă din ţară se situează la 77 de ani pentru femei şi la 70 de ani pentru bărbaţi. Toate aceste stări de fapt conturează un viitor pe care raportul din 2009 al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Riscurilor Sociale şi Demografice îl numea "sumbru": în 2050, populaţia României ar putea să scadă până la 15 milioane de locuitori, dintre care 30 la sută să aibă cel puţin 65 de ani.

"Nu cred că există vreo soluţie"

"Până la urmă, nu ştiu dacă se poate lua vreo măsură care să stimuleze natalitatea. Situaţia din prezent este o reacţie la măsurile de pro-natalitate din perioada comunistă. Acum, când cineva aude de o familie cu 4-5-6 copii, poate avea o reacţie de genul: ‘De ce au aşa de mulţi copii. Sunt ţigani sau sectanţi?', spune reprezentantul Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii, Raluca Popescu.

Cercetătorul nu crede că scăderea natalităţii din România - 40 de procente în minus comparativ cu 1989 - a fost determinată decisiv de situaţia economică.

"Chiar dacă au fost contexte diferite în perioadele 2000-2004 şi 2004-2008, şi mai ales după 2008, rata fertilităţii a încremenit la acelaşi indicator", observă Raluca Popescu.

Principala cauză - punctează cercetătorul - este impunerea unui nou model de familie: "În prezent, majoritatea familiilor gândesc aşa despre copiii: ‘Să avem unul, da' bun' . Valorizarea unui singur copil a devenit un standard în societate, o opţiune care nu ţine de vreo criză economică".

Natalitatea scăzută, tipică statelor ex-comuniste

Mai mult, Raluca Popescu arată că modelul familiilor cu un singur copil a devenit o caracteristică a tuturor ţărilor din fostul bloc comunist.

Într-adevăr, statele vecine au rate ale natalităţii similare: Bulgaria -9,43 de nou-născuţi la mia de locuitori, Ungaria -un indicator de 9,7, Ucraina - 9,62, Polonia - cu 10,04, Slovacia - 10,55, Lituania - 9,21 sau Letonia - 9,90. Republica Moldova are o natalitate puţin peste media Europei centrale şi de est, de 11,12 de nou-născuţi la mia de locuitori. Datele au fost colectate din The World Factbook, o estimare pentru anul 2010 aparţinând serviciului american CIA.

"Ne-am modernizat"

"Căsătoria şi naşterea târzii sunt un trend, se întâmplă odată cu modernizarea societăţii", crede doctorul Rodica Tănăsescu, preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie.

Rodica Tănăsescu exclude starea sănătăţii românilor din lista potenţialelor cauze ale reducerii natalităţii. Dar atrage atenţia ca fertilitatea femeilor poate fi afectată de anumiţi factori.

"Fumatul, poluarea, stresul şi insecuritatea reduc fertilitatea. De asemenea, căsătoriile târzii pot avea acelaşi efect. Femeile de peste 35 de ani fac mai greu copii", avertizează doctorul Tănăsescu.

Afirmaţia anterioară lasă locul unei interpretări nu foarte pozitive. Cum cercetătorii din domeniu indică faptul că din ce în ce mai multe femei amână naşterea pentru intervalul 30 - 35 de ani, deviza cuplurilor tinere în ceea ce priveşte natalitatea pare a fi următoarea: "Mai târziu sau poate deloc!".

CIFRE

Potrivit INS, la nivelul anului 1969, la trei ani după ce conducerea comunistă a interzis prin lege avorturile, fiecare femeie din România năştea, în medie, 3 copii.

Între 1990 şi 2005, numărul avorturilor din România a urcat la 250 de mii pe an. În ultimii ani, s-a constat un număr anual de 125-130 de mii de avorturi.

Conform statisticii The World Factbook, aparţinând CIA, în România anului 2010 s-a înregistrat o rată a natalităţii de 9,58 de nou-născuţi la mia de locuitori. În Europa Occidentală situaţia este şi la acest capitol mai bună: Franţa are un indicator de 12,43, Marea Britanie - 12,34, iar Spania - 10,91.

Pericolele demografice din România, conform raportului întocmit în 2009 de Comisia Prezidenţială pentru Analiza Riscurilor Sociale şi Demografice:

- numărul copiilor născuţi în afara căsătoriilor a crescut de la un procent de 15 la sută în anii '90, la 30 la sută în ultimii ani;

- în urma recensământului din 2002 a reieşit că 850 de mii de copii, adică 12 la sută din totalul minorilor din gospodăriile româneşti, erau în grija unui singur părinte, în 85 la sută din aceste cazuri fiind vorba de mamă;

- în anul 2007, aproape 600 de tinere sub 15 ani deveneau mame, număr care s-a păstrat constant în ultimii 30 de ani;

Comentarii

Ultima ora

anunturi mica publicitate
Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te pentru a primi cele mai importante titluri pe e-mail.

Urmareste-ne pe Facebook

Copyright © 2014. Toate drepturile rezervate RomaniaLibera.ro

Dezvoltat de Bluebay Design