Sunt unele zile în care m-aș afunda cu totul într-un soi de întuneric curativ.
Să-i zicem depresie ca să ne înțelegem mai bine. Și aș face asta de bunăvoie. Aș părăsi cu totul starea aceea intermediară, jumătate mâl, un sfert trează și un sfert ocupat cu lupta împotriva căderii. Nu aș mai lăsa nicio celulă în stare de luptă. Le-aș reduce pe toate la tăcere, le-aș lega mâinile la spate și m-aș lăsa să cad. Să stau în întuneric cât o fi nevoie. Să nu mă forțez deloc să ies de acolo. Aș râde. I-aș hohoti în față acestei morți vii. Nu m-aș mai împotrivi. Deloc.Sunt unele zile în care aș vrea să pun un mare punct tuturor neajunsurilor din viața mea și să o iau de la capăt în secunda următoare eliberată, curățită, clară. Citește mai multe pe like.noinu.ro
