Planurile de reamenajare a încăperilor cu utilităţi specifice, cum sunt băile şi bucătăriile, trebuie realizate plecând de la necesitatea amplasării aici a anumitor corpuri de mobilier, a obiectelor sanitare, respectiv a aparatelor electrocasnice. Amenajarea a fost realizată de Irina Constantin, Knox Design (0744.67.94.55, irina@knoxdesign.ro).
Unul din parametrii care ghidează planificarea renovării unei bucătării este frontul de lucru în care sunt incluse chiuveta, aragazul şi blatul. De asemenea, sunt luate în calcul corpurile de mobilier, al căror volum trebuie adaptat pentru a depozita strictul necesar pregătirii şi servirii mesei. Mobilierul poate fi fabricat la comandă, astfel încât să exploateze la maxim spaţiul disponibil şi geometria acestuia.
Un alt element important căruia trebuie să i se prevadă clar amplasarea este frigiderul. Având în vedere volumul relativ mare pe care îl are un astfel de aparat, este indicat să nu fie ignorat în stadiul de proiectare a amenajării bucătăriei.
În fine, planul de amenajare a unei bucătării este condiţionat şi de locul de servit masa. Mai ales în cadrul apartamentelor de bloc, masa este servită, în general, în bucătărie. De aceea trebuie rezervat un spaţiu pentru amplasarea mobilierului necesar: o masă şi scaune. Rezolvarea acestei situaţii devine problematică atunci când bucătăria are o suprafaţă mai mică de 6 mp, dar mai ales când are lăţimea sub 1,8 metri. Într-o asemenea situaţie, suplimentarea spaţiului devine necesară.
O dată ce am stabilit toţi aceşti parametri, va trebui să îi raportăm la spaţiul de care dispunem, pentru a găsi soluţia cea mai funcţională.
Bucătăria apartamentului pe care am ales-o spre exemplificare îndeplinea iniţial toate premisele pentru a garanta a reamenajare reuşită. Pe lângă cei aproximativ 8 mp pe care îi avea iniţial, ea a beneficiat şi de o suplimentare spaţială prin renunţarea la cele două anexe (cămara şi debaraua) care se aflau în zonă. Mai mult, peretele frontal, construit din cărămizi BCA cu grosimea de 8 cm, a fost demolat. În zona lui a fost construit un bar care delimitează spaţiul bucătăriei de cel al vestibulului.
În prima etapă a lucrărilor, pardoseala şi pereţii au fost curăţaţi de vechile finisaje, până la suprafeţele de bază din beton. Fereastra a fost înlocuită cu una termoizolantă iar peretele exterior a fost izolat cu un strat de polistiren şi unul din gips-carton (foto 1). Peretele pe care au fost montate conductele instalaţiei de încălzire, a celei de alimentare cu apă şi a celei de scurgere a fost dublat cu un sistem de tencuială uscată din profile metalice şi gips-carton. Astfel, toate instalaţiile au fost mascate iar finisajele au beneficiat de o suprafaţă de bază perfectă. Peretele opus a fost finisat cu marmură decorativă care a fost montată bucată cu bucată (foto 2).
Pe pardoseală a fost turnată şapă din ciment şi nisip. Aceasta a fost necesară pentru a egaliza suprafaţa pardoselii zonei deschise care a rezultat în urma unirii bucătăriei cu vestibulul şi cu livingul. După uscare, a mai fost turnat un strat de şapă autonivelantă iar peste aceasta a fost montată gresie în plăci mari.
Pentru încălzire a fost montat, pe peretele exterior, un panou radiant de dimensiuni mari. Acesta a fost poziţionat într-un spaţiu mort, deasupra blatului de lucru, în aşa fel încât să nu aducă nici un impediment funcţionalităţii (foto 3).
Mobilierul a fost executat la comandă. Proiectul a fost elaborat astfel încât să fie obţinută o funcţionalitate maximă. Toate aparatele electrocasnice şi-au găsit locul în corpurile de mobilier, inclusiv hota aragazului şi centrala termică de apartament fiind mascate în interiorul lor.
