Salata realizată în sistem industrial este un produs cu un conținut scăzut de icre de calitate superioară, cu o încărcătură chimică mare.
Asociația Pro Consumatori (APC) a achiziționat în februarie 51 de sortimente de salate de icre fabricate de următorii producători: Negro 2000, Doripesco, Ocean Fish, Pescado Grup (Salmaris și Bonito), Peștișorul de Aur, Delta Fish Distribution 2003, Mega Image (Gusturi Românești, 365), Auchan, Carrefour și Cora.
La 49% dintre sortimentele analizate conținutul de icre variază între numai 6% și 11%. La doar 25% dintre sortimentele analizate se menționează conținutul de ulei, care variază între 50% și 72,9%.
55% dintre sortimentele analizate conțin icre tarama. Acestea sunt icre de calitate inferioară, care provin de la mai multe specii de pești (cod, capelin, hering, novac, sanger etc.), care se amestecă, se presează, se sărează și se păstrează în butoaie.
– Conținutul de ceapă variază între 0,4% și 6%.
– Conținutul de file crap afumat variază între 1% și 1,5%.
– Conținutul de macrou afumat variază între 2,1% și 5%.
– Conținutul de somon afumat variază între 5% și 15%.
– 4% din produsele analizate conţin sare iodată.
Produsele care aparţin SC Delta Fish Distribution 2003 folosesc pe etichetă mențiuni înșelătoare, cum ar fi: “Produs 100% natural. Fără aditivi alimentari“. Din păcate, producătorul acestor produse nu s-a informat nici până acum în legătură cu modificările legislative aferente folosirii sării iodate. De la 1 mai 2004 a intrat în vigoare modificarea HG nr. 568/2002 în privința eliminării obligativității folosirii sării iodate din hrana animalelor şi din industria alimentară, cu o singură excepție, și anume folosirea acesteia numai la fabricarea pâinii. În sarea iodată, pe lângă iod, se mai adaugă şi ferocianură de potasiu – E536 – un agent antiaglomerant. La peste 100 grade Celsius ferocianura de potasiu se descompune în cianură de potasiu și clorură de fier, fapt ce provoacă reducerea transportului de oxigen către sânge, dificultăți în respirație, dureri de cap și amețeli.
Prea multe E-uri
În cele 51 de produse analizate s-au identificat următoarele categorii de aditivi alimentari, după cum urmează: gumă guar, gumă xantan, acid citric, benzoat de sodiu, acid ascorbic, sorbat de potasiu, acetat de sodiu, carmin, extract de paprika și arome. 80% din produsele analizate conțin conservanți.
54% din produsele analizate conţin, în acelaşi timp, benzoat de sodiu şi acid ascorbic. Benzoatul de sodiu este un conservant sintetic care, în reacție cu acidul ascorbic, generează benzen, substanță toxică cancerigenă. Benzoatul de sodiu poate produce reacții alergice, hiperactivitate și lipsă de concentrare la copii (ADHD).
– 52% din produsele analizate conţin între 5 şi 7 aditivi alimentari.
– 52% din sortimentele analizate conțin agenți de îngroșare.
– 69% din sortimentele analizate conțin acid citric.
– 32% din sortimentele analizate conțin carmin.
– 10% din sortimentele analizate conțin extract de paprika.
Aromele sunt adăugate produselor alimentare pentru a le da sau modifica mirosul și/sau gustul. De asemenea, pentru colorare se foloseşte E 120, carminul, un colorant roşu strălucitor produs din insecte, coșenile, specie de gândac din America de Sud, uscate şi zdrobite. Carminul nu este recomandat în alimentaţia copiilor pentru că poate produce hiperactivitate şi deficienţe de concentrare. Poate produce astm, alergii şi rinite.
Se mai foloseşte sorbat de potasiu drept conservant, un aditiv ce irită pielea, ochii şi mucoasele.
Acetatul de sodiu se folosește ca acidifiant, fiind sarea de sodiu a acidului acetic, un acid natural, prezent în multe fructe.
Acidul ascorbic este un agent antioxidant obținut din glucoză și care, în cantități mari, poate produce diaree, atacă smalțul dinților și duce la formarea calculilor la rinichi. Acelaşi efect asupra dinţilor îl are şi acidul citric, ce este un agent de reglare a acidității.
Guma de guar, agent de îngroșare, poate provoca alergii, iar guma de xantan este produsă prin fermentarea glucozei, sucrozei sau lactozei de bacteria Xanthomonas campestris. Poate provoca balonare, flatulență, diaree, crampe abdominale și scăderea glicemiei.
Informații nutriționale
Numai 82% dintre produsele analizate prezintă o declarație nutrițională, iar la 18% dintre acestea informațiile nutriționale nu există.
Valoarea energetică per 100 grame produs variază între 500 kcal și 691,51 kcal.
Cantitatea de lipide per 100 grame produs variază între 53,7 grame și 74,19 grame, iar cantitatea de acizi grași saturați per 100 grame produs variază între 5,63 grame și 9,6 grame.
Numeroase studii realizate de instituții medicale și universități de prestigiu arată că grăsimile saturate cresc riscul de apariție a afecțiunilor cardiovasculare precum infarctul sau accidentul vascular cerebral și sunt un factor de risc pentru cancerele de colon și sân.
– Cantitatea de proteine per 100 grame produs variază între 2 grame și 6,60 grame.
– Cantitatea de sare per 100 grame produs variază între 1,17 grame și 2,50 grame.
TOPUL PRODUSELOR
Top 4 mărci de salate cu icre de crap și ceapă, în funcție de numărul de aditivi alimentari:
– Carrefour, cu 7 aditivi alimentari
– Bonito, 365 (Mega Image), Cora, cu 6 aditivi alimentari.
– Salmaris, Gran Mare și Negro 2000, cu 5 aditivi alimentari
– Doripesco, salată de icre de crap cu ceapă, cu 3 aditivi alimentari
Top 4 salate de icre fără aditivi alimentari:
– Salată de icre de crap (SC Doripesco SRL), conține 27% icre de crap
– Salată cu icre de știucă și ceapă (Gusturi românești – Mega Image), conține 15% icre de știucă și 14% icre tarama sărate
– Salată cu icre de crap și ceapă (Gusturi românești – Mega Image), conține 12,5% icre de crap, 12% icre tarama sărate și 0,5 ceapă
– Salată cu icre crap (Gusturi românești – Mega Image), conține 12,5% icre de crap sărate și 12% icre tarama sărate.
Studiul privind calitatea salatelor de icre face parte din Campania Națională de Informare și Educare „Să învățăm să înțelegem eticheta!“ a Asociaţiei Pro Consumatori. Cercetarea a fost realizată de către o echipă de experți ai APC, coordonați de către conf. univ. dr. Costel Stanciu.
Salata de icre realizată în sistem industrial este un produs cu un conținut scăzut de icre de calitate superioară, cu o încărcătură chimică mare, constituită din conservanți, agenți de îngroșare, coloranți și acidifianți. Din păcate, multe produse au denumiri care induc în eroare consumatorul, îi creează acestuia impresia că produsul respectiv conține icre de calitate superioară, dar de fapt în compoziția acestora există și icre de calitate inferioară în cantități semnificative, sub denumirea generică de icre tarama, care nu sunt altceva decât icre cu valoare nutrițională scăzută ale unor specii de pești.“
CONF. UNIV. DR. COSTEL STANCIU, PREŞEDINTELE APC
Salata de icre nu este nici pe departe o mâncare ușoară. Sigur că ele conțin o cantitate mare de acizi grași polinesaturați, care, se știe, protejează împotriva diabetului, obezității, bolilor vasculare și dislipidemiilor. Cu toate acestea, cantitatea mare de grăsimi din icre nu este potrivită pentru persoane cu exces ponderal. Pe lângă aceasta, modul de preparare presupune amestecul cu o cantitate mare de ulei vegetal. Excesul de grăsimi vegetale este la fel de nepotrivit ca și excesul de grăsimi animale. Este greu să evaluăm cantitatea de «E-uri» pe care le consumăm din alimentele cumpărate, aproape toate evident conservate.“
DR. FLORIN IOAN BĂLĂNICĂ, SPECIALIST ÎN MEDICINA PERSONALIZATĂ, NUTRIȚIE ȘI NUTRIGENOMICĂ, FONDATOR AL „ȘCOLII PENTRU SĂNĂTATE ȘI LONGEVITATE“, MEMBRU AL „ACADEMIEI AMERICANE DE NUTRIȚIE ȘI DIETETICĂ“, REPREZENTANT PENTRU ROMÂNIA AL „ORGANIZAȚIEI EUROPENE PENTRU MEDICINA STILULUI DE VIAȚĂ“ (ELMO)
Icrele (ovulele nefecundate ale peștilor ovipari) prezintă mare valoare comercială; după recoltare, se spală, se sărează, se scurg de excesul de sare și se ambalează; de mai multă vreme, se practică pasteurizarea icrelor (la 65 grade Celsius, minimum trei ore), pentru prelungirea duratei de păstrare. Se disting: icre de calitate superioară (icre de sturioni – «icre negre» sau «caviar» și icre roșii sau «de Manciuria» – în general de la somon) și icre comune (în ordine valorică descrescătoare: știucă, crap, caras, hering, macrou, cod etc.). Icrele comune care se păstrează neseparate de ovar, sărate, se numesc icre tarama. Icrele negre și cele roșii se consumă ca atare; celelalte se prepară mai ales ca salată de icre, prin frecare cu ulei și zeamă de lămâie. Pe scară mult mai mică se produc și se conservă lapții (materie seminală secretată de glandele sexuale masculine ale peștilor masculi).“
PROF. UNIV. DR. ION SCHILERU – DEPARTAMENTUL DE BUSINESS, ȘTIINȚELE CONSUMATORULUI ȘI MANAGEMENTUL CALITĂȚII, ASE BUCUREȘTI
Histamina din icre, un pericol
„Este binecunoscut faptul că în ultimii ani, tot mai mulţi români au început să sufere de afecţiuni digestive sau imunitare, precum infecţiile gastrointestinale, sindromul permeabilităţii intestinale, alergiile, intoleranţele alimentare sau dermatita atopică. În zilele noastre, cel puţin un român din zece întâmpină aceste probleme de sănătate, incidenţa acestora crescând foarte mult și pe segmentul pediatric.
Din nefericire, consumul salatelor de icre conservate cu aportul substanţelor chimice de sinteză (ex. conservanţi, arome, agenți de îngroșare, acidifianţi etc.) este asociat în mod direct cu perturbarea florei intestinale, rezultată ca urmare a creşterii nivelului de toxicitate regăsit în tractul intestinal. Toate salatele de icre procesate şi conservate acumulează cantităţi impresionante de histamină, neurotransmiţător activat în alergiile alimentare sau respiratorii, dar şi în intoleranţe alimentare, precum intoleranţa la histamină.
Excesul de histamină de la nivelul unui tract intestinal sensibilizat poate ridica probleme serioase de sănătate atât persoanelor care suferă de alergii, cât şi acelor persoane care sunt sensibilizate de intoleranţa la histamină, o afecţiune care se identifică destul de greu, dar pe care o numesc deseori «alergia alergiilor», deoarece impune şi o dietă destul de restrictivă“, spune nutriţionistul Dumitru Bălan,
