Oamenii sunt permanent expuşi la o radiaţie de fond din surse naturale. Dacă doza de radiaţie este mică sau persoana o primeşte de-a lungul unei perioade îndelungate de timp, organismul poate în general să repare sau să înlocuiască celulele afectate, fără a se înregistra efecte negative asupra sănătăţii.
Însă în cazul unui accident nuclear, aşa cum există riscul să se întâmple în Japonia, consecinţele radiaţiilor ar fi letale pentru oameni. Factorul decisiv va fi vremea, potrivit specialiştilor români.
„Este necesar să facem distincţia între contaminare radioactivă şi expunerea la radiaţii. Când o persoană este expusă la radiaţii, energia îi penetrează corpul. De exemplu, când o persoană face o radiografie cu raze X, ea este expusă la radiaţii, dar nu este contaminată. Contaminarea radioactivă apare atunci când materialul radioactiv se depune pe sau într-un obiect sau persoană. Materialele radioactive eliberate în mediu pot produce contaminarea aerului, suprafeţelor, solului, plantelor, oamenilor sau a animalelor. O persoană este contaminată dacă are material radioactiv pe ea (contaminare externă) sau în interiorul corpului (contaminare internă)”, a explicat pentru romanialibera.ro Mitică Drăguşin, director Securitate Nucleară de la Institutul Naţional de Fizică şi Energie Nucleară Horia Hulubei.
Tipuri de efecte
Există două tipuri de efecte cauzate de radiaţii: efecte deterministe şi efecte stocastice, potrivit site-ului Agenţiei nucleare şi pentru deşeuri radioactive din România. Efectele deterministe apar pe termen scurt şi se manifestă prin înroşiri sau arsuri ale pielii. Aceste simptome apar doar în cazul unui nivel de iradiaţie mai mare aşa cum s-a întamplat în cazul bombardamentele de la Hiroshima şi Nagasaki sau după explozia de la Cernobîl.
Efectele stocastice sunt efecte biologice întârziate care apar după mai mulţi ani şi după o expunere la un nivel ridicat de radiaţii. În aceste cazuri, riscul de cancer e mai mare, la fel şi cel al bolilor ereditare.
Vremea, factorul de risc cel mai important
Vremea poate atenua sau agrava efectele radiaţiilor, deoarece vântul sau ploaia pot transporta gazele şi radioizotopii pe distanţe mari.
„Vântul poate transporta pe distanţe foarte mari gazele eliminate în urma unui accident nuclear şi astfel populaţia poate fi afectată de iradiere. În cazul Japoniei, dacă vântul va direcţiona gazele spre ocean, efectele unei explozii nucleare ar fi diminuate. Ploaia, de asemenea, poate influenţa impactul radiaţiilor nucleare asupra populaţiei, deoarece dacă radioizotopii se fixează în pământ legumele şi fructele vor fi contaminate, iar oamenii vor resimţi pe termen lung efectele iradierii”, spune Drăguşin.
Limita de radiaţii este de un miliSever pe an pentru populaţie. Unele organe sunt mai sensibile la radiaţii decât altele. Tiroida, sistemul circulator şi cel reproductiv, pot fi afectate de o cantitate de radiaţii sub 200. Primele simptome sunt vărsăturile, diareea, oboseala, scăderea imunităţii. O cantitate de radiaţii între 300 şi 400 poate cauza distrugerea măduvii osoase şi a intestinelor. Peste 400, radiaţiile cauzează boli grave şi moarte prematură.
„Organismul uman nu face diferenţa între calciul bun sau iodul natural şi radioizotopii şi gazele care au efecte negative asupra sănătăţii. Astfel, organismul fixează substanţele în corp, iar pe termen lung aceste substanţe distruge organele”, explică Drăguşin.
Un posibil accident nuclear în Japonia nu ar afecta România
În România, specialiştii susţin că există un sistem de monitorizare eficient care poate detecta imediat dacă radioactivitatea depăşeşte limitele normale. Astfel, un posibil accident nuclear în Japonia nu ar afecta populaţia din ţara noastră. În plus, distanţa între România şi Japonia este destul de mare, aşa că românii sunt feriţi de iradierea nucleară.
Contramăsurile pe care publicul şi lucrătorii trebuie să le ia sunt în principal minimizarea timpului de expunere şi distanţarea faţă de sursa radioactivă.
