Curs valutar: €4.6321 $3.9175 £5.2408

INTERVIU EXCLUSIV. Marius Copil, pe tabloul principal la Roland Garros: Am avut emoții știind că în ultimii doi ani am pierdut în ultimul tur de calificări și nu voiam acum să pierd din nou

După ultimul antrenament de ieri după-amiază, Marius Copil a acordat un interviu, în exclusivitate, pentru România Liberă:

Share

Paul Cozighian 0 comentarii

Actualizat: 29.05.2017 - 08:31

20 de jucători debutează pe tabloul principal al turneului de la Roland Garros. Printre aceștia se numără și arădeanul Marius Copil (26 de ani – 93 ATP), care s-a calificat după ce a trecut de D. Shapovalov (Canada / 6-0, 4-6, 6-2), I. Ivashka (Bielorusia / 6-2, 6-2) și P. Gojowczyk (Germania / 6-4, 6-7, 7-6).

Marius Copil îl întâlnește cu începere de la ora 12 (ora Romăniei) pe Albert Ramos-Vinolas (Spania, 29 de ani – 20 ATP), sfert finalist anul trecut aici la Paris.

După ultimul antrenament de ieri după-amiază, Marius Copil a acordat un interviu, în exclusivitate, pentru România Liberă:

România liberă: Cum ai ajuns la tenis?

Marius Copil: Am ajuns la tenis prin fratele meu care făcea tenis pe la 12, 13 ani, iar eu făceam fotbal și tata a zis să mă ducă și pe mine la tenis, să încerc și eu să văd cum este, dacă îmi place sau nu… Și timp de 2, 3 ani am facut și tenis, și fotbal în aceeași perioadă, până când la un moment dat m-am decis să rămân doar pe tenis.

Câți ani aveai?

Vreo 10 ani… la 10 ani m-am decis doar pe tenis.

Și ce te-a determinat să alegi tenisul?

Am decis să fac un sport individual. Fiindcă atunci când pierd, să știu că eu sunt de vină și nu e din cauza echipei sau a altcuiva, iar dacă câștig, la fel, să știu că eu, pe munca mea, am câștigat meciul. În plus, mi s-a părut și un sport foarte frumos și am vrut să-l practic.

Te inspiră vreun jucător anume?

Sincer nu! Da, ok, Federer e idolul multora dar… eu mă uit la mulți jucători să văd ce fac, cum fac... Încerc să progresez zilnic, să devin din ce în ce mai bun și încerc să fur meserie de la fiecare, dacă se poate.

Cum se desfășoară o zi « normală » din viața unui tenismen de performanță?

(Suflă și dă din cap) : E grea… lungă… Îmi place să-mi petrec ceva timp la micul dejun. Îmi place să stau vreo oră în care să savurez mâncarea și după aceea să-mi încep ziua… Încep cu două antrenamente de tenis, mai am unul de pregătire fizică, după care am și recuperare! Deci la mine durează vreo 7 ore cu totul… 7 ore pe zi sunt pe terenul de tenis sau îmi dedic timp tenisului, zilnic…

Și bineînțeles tot restul contează: de la alimentație și somn, până la racordajul și gripul rachetei..

Cum te simti după această primă săptămână în care ai câștigat 3 meciuri?

Mă simt foarte bine, mă simt super bine! M-am calificat pentru a treia oara la un « Grand Șlem » și sper să nu mai trebuiască să joc calificări, fiindcă sunt foarte grele. Suntem 128 de jucători care încercăm să ne calificăm, reușim doar 16… Mă simt bine. Am trei meciuri în picioare, trei victorii, meciuri grele, și acum eu zic că sunt pregătit și pentru acest meci. Adversarul meu nu a avut nici un meci aici și asta poate e un mic avantaj pentru mine. Să vedem: eu oricum am încredere în mine și cred că pot să fac o figură frumoasă!

Spaniolul Ramos-Vinolas e cap de serie nr.19…

E doar un clasament. Acuma nu cred că contează așa de mult.

Pentru tine e același lucru să joci cu numărul unu sau cu numărul 100?

Da. Vă dați seama că vreau să câștig împotriva oricui! Îmi doresc să câștig. Vreau să dau tot ce e mai bun din mine pe teren și să fac tot posibilul să ies victorios.

Faptul că se trece de la cel mai bun din trei la cel mai bun din cinci seturi, schimbă ceva în modul de antrenament?

Nu, nu pot să zic. Eu sunt pregătit fizic foarte bine, pot să joc 5 seturi cu siguranță fără să am probleme și nu am făcut nimic diferit.

Spuneai că ai avut emoții mari la ultimul meci decisiv pentru calificare. Ce s-a întâmplat?

Am avut emoții știind că în ultimii doi ani am pierdut în ultimul tur de calificări și nu voiam acum să pierd din nou în acest ultim tur. Pe adversarul de ieri îl cunosc de la 12 ani. E din Munchen, eu am trăit acolo câțiva ani. El face tenis cu un fost antrenor de-al meu… Au fost mai multe circumstanțe…

Cum e cu mentalul? Să ai 4-0 în tie break-ul din decisiv, să fii deci foarte aproape de victorie și totuși să fii ajuns din urmă…. Cum se explică asta?

Se întâmplă. Tie break-urile sunt cu capcane. Ai 4-0, dar nu e ca și un 4-0 la ghemuri. Sunt patru puncte unde adversarul servește de două ori… Mai greșești tu o minge pe serviciul tău, e 4-3… și deja ești mai emotionat…Adversarul riscă, și de acolo… Depinde de fiecare om. Tie break-ul e puțin o loterie și cine are curaj și riscă mai mult cred că are șanse de a câștiga…

Patrick Muratoglu, considerat cel mai bun antrenor din lume la această oră, a venit la tine, după primul tău meci aici, și ți-a prezis că vei face un turneu lung anul acesta!

Nu vreau să pun presiune pe mine. Vreau să joc meci de meci, să fiu 100 % în meci. Când joc, să dau tot ce-i mai bun din mine, să joc tenisul de cea mai înaltă calitate pe care pot să-l joc și atunci voi vedea până unde pot să ajung. Mi s-a mai întâmplat să mi se spună că o să ajung să fac și să dreg și eu aveam o presiune mare pusă pe mine aiurea… Așa că în primul rând eu vreau să-mi dovedesc mie cât de bun pot să fiu și cât de sus pot să ajung și, după aceea, când aud niște laude de la unii oameni importanți din tenis, mă ajută și îmi dă o încredere mai mare dar nu mai vreau să îmi pun presiune!

Citește totul despre:

Comentarii

loading...
Loading...