Situată pe malul stâng al râului Motru, Cula de la Glogova păstrează vie amintirea vremurilor de mult apuse. Cu o istorie atestată în documente oficiale, cula are la origine o casă boierească fortificată. Nume mari din istoria românească, precum Mihai Viteazul sau Tudor Vladimirescu, se leagă de această construcție. Astfel, Cula de la Glogova este locul uceniciei lui Tudor Vladimirescu, dar şi locul în care a descoperit iubirea. Una din legendele legate de culă spune că revoluţionarul ar fi fost amantul nevastei lui Nicolae Glogoveanu, iar această aventură l-ar fi costat viaţa. Monumentul a fost ridicat undeva la începutul secolul XVI. Ulterior, a fost recondiționat, iar, în prezent, se află în Patrimoniul Primăriei Glogova.
Însemnătatea istorică a Culei de la Glogova
Profesorul de limba română din sat, Ilie Paraschiv, un pasionat al istoriei românilor, povesteşte că monumentul de la Glogova a fost construit de pitarul Necula Glogoveanu. Cula a fost ridicată în două etape. În prima etapă s-a zidit parterul, care a fost realizat undeva în jurul secolului al XVI-lea, iar etajul a fost construit în secolul XVIII de către Matei Glogoveanu şi de fiul acestuia, Ioniţă Glogoveanu. Construcţia era prevăzută cu un refugiu secret. De la etaj se cobora în pivniţă pe o scară ascunsă, în spatele unui perete dublu. De acolo, printr-un soi de galerie subterană, se formau trei tunele: unul din ele ducea către râul Motru, altul în dreapta, către biserică, unde boierul Glogoveanu îşi ţinea ascunşi caii de turci, iar un altul se pornea în partea stângă.
„Se vorbeşte despre existenţa unui tunel mai lung care pleca de la subsolul casei culă şi mergea până la Motru, iar un alt tunel mergea până la biserica aflată la o distanţă de zece metri. La ora actuală nu ştim dacă mai există ceva din acest tunel, care era considerat o cale a salvării pentru boieri şi proprietari, atunci când apărea pericolul turcesc“, povesteşte profesorul de limba română, Ilie Paraschiv .
Zidurile groase ale culei ascund multe poveşti istorice, mai ales din acele vremuri când turcii năvăleau dinspre răsărit, atacau şi jefuiau conacul şi satele. „Toată cula era împrejmuită cu gard de piatră înalt de doi metri şi ceva. Dacă venea cineva să atace, nu putea să se urce pe zid. În schimb din interior era usor să prindă intruşii. În biserică ţinea Glogoveanu caii. Turcii nu se bagau în biserică. Era folosită ca un fel de scut”, povesteşte îngrijitorul actual al culei, Nicolae Tutilă.
Cula Glogoveanu are 27 de metereze, dintre care 17 se află la parter şi zece la etaj. „Meterezele erau folosite pentru apărare. În interior sunt mai largi ca să se poată face mişcare mai bună a armei, iar în exterior sunt mai înguste“, explică profesorul Paraschiv.
De Cula Glogoveanu se leagă nume mari din istoria românească. Documentele istorice susţin că pragul culei din Oltenia a fost păşit şi de domnitorul Ţării Româneşti, Mihai Viteazul. Se spune că, atunci când a devenit ban al Craiovei, Mihai Viteazul a venit la Glogova pentru a-şi sărbători înalta funcţie, spune Nicolae Tutilă.
De menţionat că monumentul istoric de la Glogova este locul în care Tudor Vladimirecu, cel care în 1821 urma să conducă Revoluţia de la Padeş, şi-a făcut ucenicia. Tudor Vladimirescu avea aceeaşi vârstă cu Nicolae Glogoveanu. Întrucât Tudor era o persoană dezgheţată la minte, Ioniţă Glogoveanu l-a pus să înveţe carte împreună cu fiul său Nicolae. Astfel a învăţat germana şi greaca, iar de la vârsta de 15-16 ani a devenit administratorul moşiei boierilor Glogoveni, aminteşte Ilie Paraschiv.
Practic, el a fost luat sub aripa lui Ioniţă Glogoveanu, fiind omul lui de încredere. Aşa se face că Tudor a ajuns să se ocupe te tot ce ţinea ce administraţie. „Tudor Vladimirescu era omul de baza al lui Glogoveanu. Se ocupa cu tot, bani, arme“, povesteşte Nicolae Tutilă.
Astfel, între Tudor şi Nicolae s-a legat o prietenie puternică, care avea să se rupă mai târziu, ca urmare a conflictelor de natură economică, dar şi a aventurii pe care Tudor ar fi avut-o cu soţia lui Nicolae, Elena Glogoveanu.
Cula de la Glogova, învăluită în mister. Aventura care i-ar fi adus moartea lui Tudor Vladimirescu
Astfel, revoluţionarul ar fi fost amantul domniţei Elena, o femeie deosebit de frumoasă şi cu înclinaţii artistice. Legenda spune că tatăl unuia dintre copiii Elenei ar fi fost domnul Tudor.
„Relaţii au fost foarte bune între Tudor şi Nicolae, dar s-au stricat în ultima parte, deoarece a fost un conflict de natură economică, dar şi erotică. Istoricii au arătat că Tudor era îndrăgostit de soţia lui Nicolae, frumoasa Elena, fata banului Ghica. De altfel, se spune că Maxincuţa, cea mai mică dintre fetele Elenei, ar fi fost fiica lui Tudor Vladimirescu“, arată Ilie Paraschiv, în lucrarea „Glogova. Monografie”.
De altfel, el mai precizează că aventura cu domniţa Elena i-ar fi adus sfârşitul lui Tudor Vladimirescu. Şi Nicolae Tutilă spune că boierul Glogoveanu, care ar fi aflat despre aventura celor doi, ar fi ordonat moartea revoluţionarului. „El s-a împrietenit cu nevasta lui Glogoveanu. Se spune că Glogoveanu a pus să fie omorât, după ce a aflat că stătea cu nevastă-sa. A pus pe cineva să îl aştepte în culme şi l-a omorât”, povesteşte Tutilă. De specificat că această legendă nu a fost confirmată, însă, de documente oficiale.
Întrebuinţările monumentului istoric de-a lungul vremii
Dacă, la început, Cula Glogoveanu a fost un soi de fortăreaţă, după cel de-al doilea Război Mondial, ea a devenit, pentru scurt timp, un muzeu etnografic şi istoric. Ulterior a fost recondiţionată, iar astăzi casa boierilor Glogoveni se află în Patromoniul Primăriei Glogova şi este folosit pe post de locuinţă de protocol.
„Aici a fost un muzeu până la venirea lui Ştefanache. Era un muzeu cu caracter etnografic si istoric. Se prezenta mai ales epoca lui Tudor Vladimirescu şi prin documentare şi prin filme. Din nefericire s-au întors lucurile, din muzeu a devenit vilă de protocol. N-a fost rau, a fost bine venit, fără această intervenţie, cula n-ar mai fi rezistat”, recunoaşte profesorul de limba română.
Practic, astăzi, cula a devenit locul unde îşi dau întâlnire aleşii din zona Gorjului, dar şi locul unde îşi serbează tinerii din sat majoratul. De precizat că, în acest moment, cula mai păstrează, doar pe alocuri vechea arhitectură. În schimb, regăsim foarte multe elemente moderne. Odăile de odinioară au devenit dormitoare moderne, cu paturi duble, fotolii, măsuţe, dulapuri, noptiere şi televizoare. Latrina de altă dată a culei a fost recondiţionată şi transformată într-o baie modernă. Parterul, în schimb, a rămas aproape la fel.
Cum este valorificată cula de la Glogova
În prezent, Cula de la Glogova este înscrisă în circuitul turistic Tismana, însă nu aduce niciun fel de profit Primăriei, admite Ilie Paraschiv, care spune că ar fi bine-venit un ajutor de la Guvern pentru promovarea monumentului istoric.
„Bani de la Guvern pentru promovarea culei ar fi bine-veniţi. Pentru biserica sunt proiecte, au venit şi minstrii. Restaurarea bisericii de lângă culă se va face cu sume foarte mari, însă nu pot da o sumă anume”, spune profesorul de limba română.
În prezent, mai există cule în Mehedinţi, Gorj, Vâlcea, Dolj şi Arges. O parte din ele, care au fost recondiţionate, se află în stare bună, însă altele sunt degradate. Martore ale unor timpuri demult apuse, culele au o extraordinară valoare istorică, socială şi arhitecturală.
