Infiintat in anul 1950, Centrul National Chinologic (CNC) Sibiu dreseaza anual peste 1.700 de caini politisti. Putini sunt cei care stiu ca CNC este cea mai mare scoala de dresaj canin din lume. Cainii calificati aici in diferite specializari sunt folositi in misiuni nu numai de Politie, dar si de Jandarmerie, Politia de Frontiera si Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta. Cei mai multi dintre ei sunt din rasa ciobanesc german, dar din anul 1998 CNC a inceput sa dresese si caini din alte rase, cum ar fi rotweiller (excelent pentru paza si interventie), labrador retriever (specializare antidrog), cocker spaniel (antidrog si detectare cadavre), bloodhound (urmarire) etc. Exemplarele din aceste rase au fost achizitionate de pe piata libera, dupa o atenta verificare medicala si a pedegree-ului.
Selectia incepe la varsta de doua luni
Potrivit comandantului CNC, comisarul-sef Puiu Gheorghe Isac, traseul unui caine de serviciu folosit in structurile Ministerului Administratiei si Internelor incepe in maternitatea Centrului, acolo unde, anual, se nasc aproximativ 400 de pui. Cei care nu au temperamentul sau calitatile potrivite pentru dresaj sunt stransi in grupe speciale de recuperare. Instructorii ii vor stimula, de la caz la caz, sa-si invinga teama, sa-si dezvolte agresivitatea etc.
Cand implinesc doua luni, cateii sunt selectionati pentru diverse categorii de servicii, in functie de calitatile fiecarui exemplar. Ulterior, viitorii caini politisti sunt preluati de cei care urmeaza sa lucreze cu ei. Timp de doua saptamani, conductorii cursanti sunt initiati in ingrijirea cainilor, hranirea lor si in predresajul canin. Dupa absolvirea cursului, cuplurile caine-politist pleaca in teritoriu si se intorc la CNC atunci cand patrupedele ating varsta de 12-14 luni. Abia atunci incepe dresajul. Timp de mai multe luni, cainii sunt instruiti in specializarile pentru care au fost selectati: urmarire, antitero, antidrog, descoperire cadavre umane, patrulare si interventie, Salvamont etc. Cainii dresati la Sibiu isi fac datoria alaturi de politisti, fiind extrem de utili in munca acestora. “Pensionarea” se face la varsta de sapte ani si jumatate. Potrivit dresorilor, daca patrupedele manifesta calitati deosebite, iesirea din serviciu mai poate fi amanata un an sau doi. Legatura dintre animale si conductorii lor este atat de puternica, incat in 99% din cazuri, dupa pensionarea cainilor, politistii prefera sa-i ia acasa.
“Examene de capacitate” canina
Dresajul este o activitate extrem de complexa, care presupune eforturi deosebite, atat din partea instructorilor, cat si din partea cainilor. Potrivit sefului catedrei de dresaj, comisarul-sef Ioan Malaescu, intr-un ciclu de dresaj cursantii au ore de pregatire chinotehnica si ore de aplicatii practice. Dresajul este complex, cuplurile caine-conductor avand antrenamente cu armamentul din dotare, pregatire fizica si de specialitate, in functie de tipul de misiuni pentru care sunt folositi cainii. La orele de teorie, viitorii conductori invata notiunile de baza despre caini: bolile lor, modul cum se formeaza reflexele, obiectivele urmarite in timpul aplicatiilor practice etc. In perioada cursurilor, politistii au program zilnic de opt ore de lucru. Sase din cele opt ore sunt dedicate de cursanti cainilor, la orele de pregatire practica. Programul din Centru este asemanator cu cel al unei scoli obisnuite, toate activitatile fiind coordonate de sefii de catedre si ceilalti profesori. Acestia sunt absolventi de scoli militare, dar au si studii universitare si postuniversitare in psiho-pedagogie si management. In randul personalului didactic se regasesc doctoranzi, conferentiari si chiar doctori in diverse discipline.
Din dragoste… de caine
Cei care vin la Sibiu pentru a lucra cu cainii dau dovada de foarte multa pasiune si dragoste pentru caini. De aceea, selectia cursantilor se face numai pe baza de voluntariat. Intre caini si conductorii lor se formeaza o legatura foarte puternica, ceea ce face ca, de cele mai multe ori, in timpul serviciului de sapte ani si jumatate, patrupedele sa nu-si schimbe niciodata partenerul. Am aflat povestea unora dintre cele mai sudate tandemuri caine-instructor, care au facut ca Centrul canin de la Sibiu sa fie recunoscut in toata lumea.
Agentul-sef adjunct Vasile Baltean este cel mai vechi instructor al scolii, lucrand aici din 1994. A dresat pana acum trei ciobanesti german (unul de insotire, altul de detectie explozivi si ultimul de detectare/semnalare cadavre umane ingropate), pe care, ulterior, i-a folosit ca material didactic la instruirea a peste 400 de caini. Ultimul dintre cainii dresati, cel de detectare cadavre ingropate, care se numeste Luc, este si cel mai indragit de instructor. Pe numele sau real, din documentele de identitate, Sabu, Luc este cel mai batran caine din canisa, implinind noua ani in decembrie 2005. “Pe Luc l-am preluat de cand avea patru luni. Am fost primul lui instructor si cu siguranta voi fi si ultimul. Acum mai lucrez cu un pui, in varsta de un an, iar in momentul in care il voi califica, Luc va iesi din serviciu si il voi lua acasa. Il voi lasa sa faca pur si simplu ce vrea, fara sa mai auda vreodata o comanda”, a spus politistul. Luc si instructorul sau au participat la mai multe misiuni in toata tara. De fiecare data, in perimetrul in care a fost pus sa caute, ciobanescul german nu a descoperit nimic. Nu pentru ca nu este un caine bun, spune instructorul sau, ci pentru ca in zona respectiva nu exista nici un cadavru. Numai in 2005 cei doi au participat la patru misiuni, fiind solicitati in zonele in care structurile teritoriale ale politiei nu dispuneau de caini cu calificarea lui Luc.
Numele cainilor, adevarate coduri de identificare
Agentul-sef Petru Iuga lucreaza si el la CNC tot din 1994. Cainele sau, in varsta de sase ani, este antrenat special pentru descoperirea stupefiantelor. L-a botezat Eros, desi in acte se numeste Vidum. Este fiul lui Luc. Am aflat ca numele oficiale, cele din documentele de identitate, reprezinta un cod de identificare. Pentru puii fiecarui cuib nascuti intr-un anumit an, se stabilesc nume care incep cu o anumita litera. De asemenea, numele femelelor se vor termina obligatoriu cu litera “a”. Astfel, pentru un cunoscator, numele unui caine poate spune foarte multe despre patruped. In mai mult de 99% din cazuri, instructorii le schimba numele cu altele mai scurte si mai sonore, care ajuta cainii sa le memoreze usor.
Timp de cate patru luni, Petru Iuga si Eros ii invata pe ciobanestii germani sa detecteze droguri. Potrivit instructorului, in aceasta munca, legatura dintre conductori si animale este esentiala. Astfel, politistii trebuie sa-si cunoasca foarte bine cainii, pentru a le interpreta corect reactiile. Atunci cand descopera drogurile ascunse, cainele poate latra, zgaria cu laba locul unde a mirosit stupefiantul sau se arata nelinistit. Instructorul trebuie sa stie sa “citeasca” aceste manifestari. Orice eroare in acest sens poate avea repercusiuni. De pilda, cainele poate semnala in mod fals prezenta unui drog in cauciucul unui camion. Se taie anvelopa si, daca nu se descopera nimic, ponoasele sunt trase de politistul conductor, care nu a stiut sa interpreteze reactia cainelui sau.
Un palmares de invidiat
Unul dintre cei mai galonati ciobanesti germani ai Centrului este dresat de agentul principal Viorel Scanteie. Dupa spusele dresorului sau, Nic a fost mereu premiant. In 2004, a luat locul intai la concursul de insotire/urmarire organizat de MAI. La aceasta proba, nici anul trecut Nic nu a avut concurenta, castigand competitia in mod detasat. Tot Nic a reprezentat Romania la Campionatul balcanic al cainilor politisti. In tara, Viorel Scanteie a obtinut cu cainele sau mai multe atestate pentru caini de paza si aparare, la examenele organizate de Asociatia Chinologica Romana. De remarcat ca Nic este unul dintre cei cinci caini din Romania care au reusit sa obtina aceasta calificare, in urma unor teste extrem de exigente.
Acelasi instructor il dreseaza pe unul dintre cei doi caini din rasa Saint-Hubert Bloodhound aflati in serviciul Politiei Romane. Beneficiind de un miros extrem de dezvoltat, cainii din aceasta rasa sunt folositi de politiile din toata Europa pentru misiuni de urmarire. Exemplarul antrenat de mai bine de trei ani de catre politistul Scanteie a ajutat, anul trecut, anchetatorii intr-un caz de omor. Potrivit politistului, o batrana fusese sugrumata in propria-i casa pentru a fi jefuita. Cainele a reusit sa ia urma criminalului din gradina casei victimei si i-a condus pe politisti pana intr-o halta, de unde acesta luase trenul. Informatia le-a fost extrem de utila anchetatorilor, care la scurt timp au reusit sa-l prinda pe suspect.
Centrul de la Sibiu, bun pentru UE
In perspectiva integrarii in Uniunea Europeana, evaluatori din Franta si Marea Britanie au venit la Sibiu pentru a stabili daca Centrul este compatibil cu cerintele comunitare in domeniu. Dupa verificarea meticuloasa a tehnologiei folosite la CNC, a nivelului de pregatire a dresorilor si cainilor, concluzia a fost clara: cainii politisti “produsi” la Sibiu sunt cel putin la fel de buni ca “omologii” lor din Uniunea Europeana. De altfel, faima de care se bucura CNC in toata lumea a facut ca pana acum Centrul sa fie vizitat de foarte multe delegatii de politisti din Franta, Spania, Germania, Marea Britanie, Israel, Turcia, Ungaria, Serbia etc. Potrivit comisarului-sef Ioan Malaescu, initial in Europa au existat doua puternice scoli de dresaj: cea ruseasca si cea vest-europeana. Pentru ca pana inainte de 1989 Romania s-a aflat in sfera de influenta a Rusiei, la Sibiu tehnicile de dresaj au fost imprumutate de la vecinul de la rasarit. De pilda, una dintre diferentele ce despart cele doua scoli consta in faptul ca, in viziunea ruseasca, se pune accent foarte mult pe calitatile agresive ale patrupedelor. In scoala europeana, cainii sunt mai “umani”, fiind dresati sa nu atace daca cei vizati de politisti nu se manifesta agresiv sau nu riposteaza. Cu timpul, dresorii romani au dezvoltat metode proprii, de mare valoare.
Riscul meseriei
La Centrul National Canin Sibiu nu exista instructor care sa nu fi fost muscat cel putin o data de cainii pe care i-au antrenat. Potrivit dresorilor, aceste situatii se intalnesc foarte des. Uneori, in timpul exercitiilor de dezvoltare a agresivitatii, lesele sau carabinele de prindere se mai rup, iar animalele se mai incaiera. Alteori, lupta pentru un bat aruncat de dresor degenereaza, trecand dincolo de limitele jocului. Politistii nu au incotro si trebuie sa-i desparta. Instructorii experimentati stiu cum sa procedeze in astfel de cazuri. Au fost insa si politisti care au ramas fara degete sau au fost muscati foarte rau. Agentul-sef adjunct Vasile Baltean a avut si el o experienta extrem de neplacuta. In urma cu cativa ani a fost muscat de mana de cainele unui cursant. Muscatura a fost atat de puternica, incat i-a fost atins un nerv si era cat pe-aci sa paralizeze. Cu muscaturi puternice se aleg si instructorii care joaca rolul infractorilor si se lasa atacati de caini. Pentru protectia bratului, politistii poarta un manson special, foarte gros, dar de multe ori cainii mai musca zdravan si pe langa echipamentul de protectie.
