Dacă acuzaţiile la adresa Parchetului formulate de Crin Antonescu pot fi scuzabile pentru că acesta nu cunoaşte legile şi nici nu are timp să le studieze, instigarea la încălcarea legilor prin ignorarea plângerilor penale de fraudare a referendumului, practicată de premierul Victor Ponta, este condamnabilă.
În plus, Victor Ponta, atât cu autoritatea funcţiei de premier, cât şi cu cea de fost procuror- cunoscător al legilor, a lansat cu bună ştiinţă minciuni de genul: „haite de procurori s-au întors din concediu ca să ancheteze abuziv 8,5 milioane de cetăţeni români, care au votat împotriva lui Traian Băsescu”; „dau buzna în casele lor să-i întrebe, abuziv, cum au votat, îi sperie pe bătrâni” şi că el, ca premier şi ca ministru interimar la Justiţie, nu poate tolera aşa ceva.
Ponta ştie foarte bine, ca fost procuror, că NU sunt anchetate 8,5 milioane de persoane, ci doar făptuitorii – adică, cei care au votat de mai multe ori, cei care au plimbat ilegal urnele mobile ca să adune voturi, cei care au bătut la porţile oamenilor şi i-au obligat, prin ameninţări, pe oameni să iasă la vot, cei care au finanţat votul ilegal etc.) şi martorii (cei care n-au votat, dar altcineva a votat în locul lor, cei care au fost ameninţaţi că nu mai primesc ajutoare sociale dacă nu merg la vot). Pe deasupra, Ponta ştie foarte bine că NU 8,5 milioane de oameni au votat demiterea lui Băsescu, ci doar 7,5 milioane (din care trebuie scăzute voturile false).
Tehnica manipulării practicată de Ponta: minciuni plasate pe o frântură de adevăr
Ce mai ştie, dar nu spune, procurorul Ponta? Martorii n-au fost obligaţi abuziv de procurori să jure pe Biblie sau „pe cruce”, ci au fost puşi să jure pentru că aşa prevede procedura penală. Dar premierul Ponta n-o explică oamenilor, pentru că, dacă ar face-o, ar diminua aşa-zisa culpă a procurorilor şi, atunci, cum ar mai putea el cere în şedinţa CSM de luni anchetarea procurorilor „abuzivi”?!
Pe mulţi miră faptul că la un moment dat Ponta declară că nu le poate cere procurorilor să nu facă anchete deoarece nu-i permite legea, că procurorii trebuie să-şi facă treaba, dar peste câteva minute sau ore îi acuză pe magistraţi de abuzuri şi le cere seamă.
De fapt, aceasta este tactica premierului: are grijă să spună fraze adevărate (respectă independenţa justiţiei, nu le poate cere magistraţilor să nu facă anchete), pe care să le folosească apoi pentru a argumenta minciuni (anchetarea a 8,5 mili-oane de români, care sunt întrebaţi abuziv cum au votat, care sunt anchetaţi pentru că au votat). Este clasica tehnică a manipulării. În plus, prin frazele adevărate, îşi creează portiţe de ieşire din clinci, atunci când este încolţit cu întrebări incomode. De asemenea, foloseşte frazele adevărate pentru a-şi întări acuzaţiile.
Un exemplu edificator în acest sens este problema numărului de cetăteni de pe listele electorale, cerute de Curtea Constituţională. El spune că la Guvern nu are listele electorale pentru că sunt la Parchet (propoziţie adevărată), dar NU spune că poate trimite legal la CCR numărul de alegători de pe listele electorale pentru că le are stocate pe calculatorul Evidenţei Populaţiei de la Ministerul Administraţiei şi Internelor (de pe acest calculator au plecat listele electorale pentru referendum la Biroul Electoral Central şi la primării, aşa prevede legea). Si iar scoate vinovat Parchetul ca El, Guvernul, nu poate trimite”listele” la Curtea Constitutionala pentru a se da verdictul de validare/invalidare a referendumului.
Ce vizează anchetele Parchetului
După cum se ştie, anchetele Parchetului din acest moment vizează trei mari categorii de dosare.
În prima categorie sunt anchetaţi pentru abuz în serviciu demnitarii de la Ministerul Administraţiei şi Internelor respectiv, chestorii Constantin Manoloiu, Ioan Nicolae Căbulea, secretar de stat, precum şi ministrul delegat pentru Administraţie, Victor Paul Dobre. Anchetele sunt făcute de Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică din Parchetul General.
A doua categorie de dosare, anchetate de procurorii DNA, îi vizează pe cei care ocupa o demnitate publica, pe preşedinţii de consilii judeţene (baronii locali), primari, şefi de secţii de votare implicaţi în obţinerea de voturi prin constrângere, mită sau falsificare de voturi.
A treia categorie de dosare sunt anchetate de Poliţie şi Parchetele teritoriale şi ii vizează, în principal, pe autorii votul multiplu.
În total, în cele peste 500 de dosare penale, verificările efectuate până acum au relevant mai multe tipologii de infracţiuni şi anume:
– persoane care figurează că au votat atât pe listele electorale permanente, cât şi pe listele electorale suplimentare;
– persoane care figurează că ar fi votat, dar în realitate nu s-au prezentat la vot;
– prezenţa pe listele electorale suplimentare a unor persoane cu date de identificare nereale;
– prezenţa pe listele electorale suplimentare a aceleiaşi semnături în dreptul unui număr mare de persoane;
Parchetul General a anunţat că, pentru stabilirea situaţiei de fapt e necesară audierea persoanelor despre care există indicii că au fost trecute fictiv în listele electorale permanente sau suplimentare, calitatea acestora fiind de martor.
Audierea martorilor s-a efectuat în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală. Potrivit art. 85 din Codul de Procedură Penală, înainte de a fi ascultat, martorul depune jurământ ţinând mâna pe cruce sau pe biblie, a anunţat Parchetul.
Precizările Parchetului au apărut după ce preşedintele interimar Crin Antonescu a cerut public, miercuri, procurorului general Laura Codruţa Kovesi, preşedintelui CSM, Alina Ghica, şi ministrului interimar al Justiţiei, Victor Ponta, să ofere explicaţii în legătură cu natura anchetelor „în masă” pe care Parchetul General şi DNA le desfăşoară într-un mare număr de localităţi din ţară.
Antonescu a comparat anchetele cu colectivizările din anii ’50 şi a cerut comisiilor parlamentare să cheme procurorul general pentru a da socoteală.
Pe acelaşi model şi-au lansat acuzaţiile şi Victor Ponta, Ion Iliescu şi Bogdan Niculescu-Duvăz. Ultimul chiar a avertizat procurorul general Codruţa Kovesi că „şi procurorii vor răspunde penal pentru abuzuri”.
CSM va apăra independenţa procurorilor
Într-un comunicat de presă, CSM a luat apărarea procurorilor, considerând inacceptabile presiunile liderilor USL Crin Antonescu, Ion Iliescu şi Victor Ponta. Membrii CSM au sesizat Inspecţia judiciară pentru a apăra reputaţia procurorilor care n-au făcut altceva decât să respecte legea. Redăm un fragment din comunicatul CSM.
„CSM ia act cu profundă îngrijorare de declaraţiile privind anchetele penale ce vizează aspecte ale procesului electoral din cadrul referendumului pentru suspendarea preşedintelui României, aflate în curs de derulare.
Activitatea procurorilor români se desfăşoară, conform prevederilor Constituţiei României, cu respectarea principiilor legalităţii, imparţialităţii şi controlului ierarhic. Potrivit Constituţiei României, procurorii nu sunt subordonaţi nici puterii legislative, nici puterii executive. (…) Procurorii nu pot fi citaţi şi obligaţi să se prezinte în calitate de martori în faţa Comisiilor parlamentare, deoarece, conform normelor constituţionale, fac parte din puterea judecătorească“.
De ce se teme USL de anchete
Presiunile asupra Parchetului au fost făcute cu scopul stopării anchetelor, deoarece principalii făptuitori sunt baronii locali ai USL, spun surse liberale. Aceştia au făcut presiuni asupra liderilor de la centru. Baronii locali ar fi cerut vehement „centrului”- adica lui Ponta si Antonescu-, schimbarea şefilor parchetelor în schimbul susţinerii pentru funcţiile de premier respectiv preşedinte interimar.
Frica de Parchete este cu atât mai mare cu cât, în urma anchetelor , se poate stabili amploarea fraudelor, ceea ce ar diminua foarte mult numărul cetăţenilor care au votat la referendum. Despre amploarea fraudării referendumului ştia inclusiv Casa Albă, după cum a declarat la sosire emisarul Phillip Gordon, asistentul secretarului de stat Hillary Clinton, trimis la Bucureşti pentru a evalua situaţia politică tensionată din ţară.
