Vinurile româneşti, între evaziune fiscală şi autoconsum: Deși ne lăudăm cu licorile noastre, realitatea e diferită | DOCUMENTAR ROMÂNIA LIBERĂ

de Adrian Bărbulescu , 31 mai 2017 - stire actualizata la ora 19:32, 31 mai 2017
Vinurile româneşti, între evaziune fiscală şi autoconsum: Deși ne lăudăm cu licorile noastre, realitatea e diferită | DOCUMENTAR ROMÂNIA LIBERĂ

Declarativ, românii consideră că vinurile lor sunt cele mai bune, mai ales că din când în când apar ştiri despre medalii obţinute la concursuri internaţionale. Privind la rece, însă, realitatea este cu totul alta.

Indiferent dacă este de calitate superioară sau poşircă, vinul românesc îl beau aproape exclusiv românii, fiind aproape absent de pe pieţele internaţionale. Excepţie fac magazinele cu specific românesc din diversele col-ţuri ale lumii, de unde mai poţi să cumperi un Jidvei sau un Recaş. Dar şi de aici fac cumpărături tot românii, cei aflaţi în diaspora.

Însă cea mai mare problemă a vinurilor cu care se confruntă statul român este că peste 100.000 de hectare apar în statisticile oficiale ale Ministerului Agriculturii, dar nu şi în evidenţele Fiscului. Statul pierde anual aproximativ 100 milioane de euro, dar românii se îmbată fericiţi. Duty-free.

Statistic vorbind, în România sunt aproximativ 180.000 de hectare cultivate cu viţă-de-vie, dintre care jumătate cu vie nobilă şi restul cu vie hibridă. Cu toate acestea, la APIA sunt înregistrate doar 50.000 de hectare, în vederea obţinerii subvenţiei. Aplicaţia pentru subvenţie se poate face în cazul suprafeţelor mai mari de 0,1 ha.

„De ce un proprietar de plantaţie cu viţă-de-vie ar prefera să renunţe la banii pe care i-ar putea obţine din subvenţie?“, se întreabă retoric Ovidiu Gheorghe, directorul Patronatului Naţional al Viei şi Vinului. Răspunsul vine, imediat, tot de la el: „Să presupunem că unele dintre suprafeţele prezente în statistici de fapt nu mai sunt cultivate de mult cu viţă-de-vie, nu mai există plantaţiile. Totuşi, de pe plantaţiile respective tot se obţin anual un milion de hectolitri de vin, ceea ce înseamnă 100 milioane de euro. La un euro litrul, rezultă 100 milioane de euro, bani care nu sunt fiscalizaţi, în fiecare an“.

Un sfert din producţie, la negru

Într-adevăr, atunci când ai o suprafaţă cultivată mică, se poate presupune că vinul obţinut este destinat autoconsumului, pentru proprietar şi pentru familia lui. Dar atunci când vorbim de plantaţii de două-trei hectare, în niciun caz nu mai este vorba de autoconsum, ci de o afacere în toată regula, din care cineva obţine un profit care nu se impozitează.

Şi este vorba de o cantitate impresionantă de vin nefiscalizat, care reprezintă un sfert din producţia totală de vin a României, de aproximativ patru milioane de hectolitri. Această situaţie generează concurenţă neloială, o semnificativă gaură la buget, risc de siguranţă alimentară şi, nu în ultimul rând, suprataxarea producătorilor legali. Şi asta pentru că autoritatea din domeniu nu se mai finanţează de la bugetul de stat, ci exclusiv din taxele percepute pentru certificarea suprafeţelor cultivate cu viţă-de-vie DOC şi IGP.

Dacă este să analizăm structura producţiei, tabloul arată şi mai îngrijorător. Din toată cantitatea de vin produsă în România, doar un milion de hectolitri reprezintă licoare autorizată, nobilă, adică cu denumire de origine controlată (DOC) sau Indicaţie Geografică Protejată (IGP).

O piaţă de 350 milioane de euro

În ceea ce priveşte obice-iurile de consum, românul este tradiţionalist. Consumăm cu precădere vinuri româneşti, în proporţie de peste 90%. Procentul este similar şi în ceea ce priveşte producţia autohtonă de vinuri, care se livrează în majoritate covârşitoare pe piaţa locală.

Piaţa vinului produs în România este estimată de Ovidiu Gheorghe la aproximativ 350 milioane de euro. Bineînţeles, spune el, este o estimare grosieră, pentru că nu există date oficiale în acest sens, şi ea se referă doar la vinurile comercializate legal, fiscalizat. Despre celelalte am făcut vorbire mai sus.

IerarhieTop producători de vin

Piaţa românească a vinurilor a suferit modificări majore după ieşirea din peisaj a Murfatlar, cel mai mare producător autohton de vinuri până la intrarea în insolvenţă, în urma problemelor cu legea ale patronilor. Acum, topul producătorilor este următorul:

* Cotnari

* Jidvei

* Vincon

* Recaş

* Vinexport.

Preferințe. Românii sunt zgârciţi

Conaţionalii noştri, chiar şi cei cu venituri mult peste medie, nu vor să cheltuiască foarte mult pe vinuri. „În restaurante, nimeni nu vrea să dea mai mult de 35 de lei pe o sticlă de vin, ceea ce este foarte puţin comparativ cu ce se întâmplă în alte ţări“, spune sommelierul Sergiu Nedelea, o autoritate în domeniu. Cât despre soiurile preferate de români, specialiştii în domeniu sunt aproape unanimi, în alcătuirea clasamentului:

* Grasă

* Fetească Albă

* Fetească Regală

* Busuioacă

* Fetească Neagră.

Comentarii

Ultima ora

anunturi mica publicitate
Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te pentru a primi cele mai importante titluri pe e-mail.

Copyright © 2014. Toate drepturile rezervate RomaniaLibera.ro

Dezvoltat de Bluebay Design