Dupa sase luni de incertitudini privind continuarea programelor de constructie de autostrazi incepute in perioada 2000-2004, iata ca semnalul il da premierul Calin Popescu Tariceanu, care arunca “bomba”: “Prioritar pentru Romania este constructia autostrazii Nadlac-Arad-Timisoara-Lugoj-Deva-Pitesti-Bucuresti-Constanta, respectiv coridorul de transport paneuropean IV”. Gata cu Bucuresti-Brasov, gata cu Brasov-Bors. In schimb, se prefigureaza o noua posibila ruta, de aceasta data prin Moldova, care urmareste traseul coridorului de transport paneuropean IX.
Ruta Nadlac-Arad-Timisoara-Lugoj-Deva-Pitesti-Bucuresti
Cu toate ca pana acum nimeni nu avea curajul sa declare schimbarea de “macaz” in ceea ce priveste programul de constructie de autostrazi al Romaniei, iata ca primul care a spart gheata a fost premierul Calin Popescu Tariceanu. Cum el este “seful” Guvernului, intelegem ca el trebuia sa dea semnalul: “Avand in vedere integrarea Romaniei in Uniunea Europeana, prioritatea numarul 1 in domeniul infrastructurii rutiere a Guvernului Romaniei este realizarea autostrazii care leaga vestul tarii de Constanta, pe coridorul IV paneuropean”. Traseul acestui coridor de transport a fost stabilit la Conferinta Pan-Europeana de Transport de la Helsinki in anul 1997 si are urmatorul traseu: Nurnberg – Berlin – Praga – Budapesta – Nadlac – Arad – Deva – Sibiu – Pitesti – Bucuresti – Constanta. In afacerile cu constructii de autostrazi implicatiile sunt majore, atat financiare (stiut fiind ca astfel de lucrari costa enorm de mult, contractele au clauze juridice penalizatoare draconice, iar comisioanele s-au dat deja), cat si politice. “Prima masura pe care am luat-o a fost sa stopez proiectul de constructie a autostrazii Bucuresti-Brasov”, a afirmat Gheorghe Dobre, ministrul Transporturilor, Constructiilor si Turismului (MTCT). Unul dintre motivele principale ale acestei decizii a fost faptul ca aranjamentul financiar era inoportun. In plus, acum prioritatea Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR) si a Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului este constructia autostrazii Nadlac – Arad – Timisoara – Lugoj – Deva – Bucuresti, pe coridorul IV Pan-European de transport”. Astfel, in perioada urmatoare se vor derula procedurile de obtinere a finantarilor si realizarea studiilor de fezabilitate pentru portiunile: Nadlac – Arad la standard de autostrada, cu o analiza economica, de trafic, studiul de impact asupra mediului, inclusiv consultatiile publice, elaborarea Proiectului Tehnic si a Documentatiei de Licitatie Nadlac – Arad; elaborarea Proiectului Tehnic si a Documentatiei de Licitatie Orastie – Sibiu; elaborarea Proiectului Tehnic si a Documentatiei de Licitatie Sebes by-pass, cu o lungime de 7,37 km; elaborarea Studiului de Fezabilitate Sibiu – Pitesti cu o lungime de 147 km; revizuirea Studiului de Fezabilitate, elaborarea Proiectului Tehnic si a Documentatiei pentru Licitatie pentru Lugoj – Deva, cu o lungime de 91 km; revizuirea Studiului de Fezabilitate, elaborarea Proiectu-lui Tehnic si a Documentatiei pentru Licitatie pentru calea a doua Arad by-pass cu profil de autostrada.
Centurile de ocolire a principalelor orase de pe coridorul IV
Varianta de ocolire a municipiului Sibiu are o lungime de 23,5 km, din care 14,76 km vor fi construiti cu profil de autostrada si 8,74 km cu profil de drum national. Proiectul este finantat de Comisia Europeana prin facilitatea ISPA (75%) si Guvernul Romaniei (25%). Valoarea contractului este de 52.575.989 euro. Termenul de finalizare este octombrie 2006. Conform parerilor specialistilor, realizarea proiectului va duce la o reducere a timpului de tranzitare a municipiului Sibiu cu 50% si la reducerea numarului de accidente. Vor fi construite noua pasaje, 12 poduri, patru noduri rutiere si o intersectie la nivel. Viteza de circulatie pe centura va fi de 100 km/h. Pentru profilul de autostrada de la km 0 la km 14 platforma va avea 26,00 m, iar pentru profilul de drum national de la km 14 la km 23 platforma va avea 10,00 m.
La varianta de ocolire a municipiului Pitesti, cu o lungime de 15 km, lucrarile au inceput in anul 2004 si sunt cofinantate de BERD si Guvernul Romaniei. Valoarea estimata a proiectului este de 112,8 milioane euro. Tehnic, aproximativ 13 km vor fi construiti cu profil de autostrada, iar restul de doi km vor fi reabilitati cu profil de drum national. Vor fi construite doua noduri rutiere, la Pitesti si la Campulung. Vor fi amenajate doua intersectii la nivel si un spatiu pentru parcare. Tronsonul va avea 11 poduri si pasaje si 23 de podete tubulare din beton. Drumurile publice cu care varianta de ocolire se intersecteaza vor fi reabilitate pe o lungime de 7 km.
Pe coridorul IV Pan-European de transport va fi construita si varianta de ocolire Deva/Orastie cu profil de autostrada, cu fonduri de la Comisia Europeana (ISPA – 75%) si Guvernul Romaniei (25%). Bugetul alocat in Memorandumul de Finantare pentru aceasta lucrare este de 184.688.685 euro. Termenul de finalizare este 31.12.2009. Prin acest proiect se urmareste imbunatatirea fluxului rutier, cresterea capacitatii de trafic in scopul prevenirii aparitiei aglomerarilor si reducerea numarului de accidente grave.
Centura municipiului Arad si tronsonul Arad – Timisoara, 49 km, au finantarea asigurata de BEI si Guvernul Romaniei.
In ceea ce priveste finalizarea Centurii Bucurestiului la profil de autostrada in lungime de 99 km, MTCT este in curs de identificare a surselor de finantare.
Ruta Bucuresti-Lehliu-Cernavoda-Constanta
Autostrada Bucuresti-Cernavoda, cu o lungime de 151 km, ar trebui sa fie finalizata pana in 2007. Primele trei tronsoane, cofinantate de BEI si Guvernul Romaniei, respectiv Bucuresti-Lehliu-Drajna, au fost deschise circulatiei in 2004. Pe tronsoanele Drajna – Fetesti si Fetesti – Cernavoda lucrarile sunt in derulare, fondurile fiind asigurate de ISPA (75%) si Guvernul Romaniei (25%). Astfel: tronsonul Drajna-Fetesti de 36,8 km va costa 54.399.139 euro, termenul de finalizare este martie 2007. Din punct de vedere constructiv, constructia va avea o platforma de 27 m, cu doua benzi pe fiecare sens de circulatie, banda mediana va fi de de 3 metri, vor mai fi construite noua pasaje si patru poduri, iar pe margine se vor realiza spatii de parcare si facilitati, centrul de intretinere si reparatii. Tronsonul Fetesti-Cernavoda, cu o lungime de 17,58 km va costa 26.410.608 euro, iar termenul de finalizare este luna septembrie 2005. Lucrarile de reabilitare constau in inlocuirea imbracamintii existente pe cele patru benzi cu una flexibila din asfalt. Vor fi construite opt pasaje noi si opt poduri vor fi reabilitate. Pe portiunea Cernavoda-Constanta, de 52 km, autostrada va avea finantare BEI si BERD in care va fi inclusa si varianta de ocolire a municipiului Constanta cu o lungime de 23 km.
Ruta Bucuresti-Ploiesti-Marasesti-Albita
Daca pana acum nu s-a considerat necesara investitia pentru constructia unei autostrazi in Moldova, iata ca acum, apare pe “tapet” un nou proiect: autostrada Bucuresti-Ploiesti-Marasesti-Albita, cu o lungime de 180 km. In acest sens au fost demarate demersurile pentru asigurarea finantarii, elaborarea studiului de prefeza-bilitate si a studiului de impact asupra mediului. Finantarea va fi asigurata din Fondul de Coeziune si de la Guvernul Romaniei. Tot pe coridorul IX se mai are in vedere realizarea variantei de ocolire a localitatii Adunatii Copaceni, cu o lungime de 4,25 km, la care s-a gasit finantare ISPA (66%) si de la Guvernul Romaniei (34%). Valoarea contractului de lucrari este de 4.806.796 euro. Termenul de finalizare este 11.04.2007. Profilul va fi de drum national, cu doua benzi carosabile de 3,5 m, patru podete, motivul principal al acestui proiect fiind imbunatatirea sigurantei circulatiei. De asemenea, pe DN 5, intre Adunatii Copaceni si Giurgiu, pe o distanta de 35,9 km, pe coridorul Pan European IX de transport vor fi realizate lucrari de largire si modernizare a infrastructurii rutiere, la profil de drum expres. Termenul estimat de finalizare este septembrie 2006. Proiectul este finantat de ISPA (66%) si Guvernul Romaniei (34%). Valoa-rea totala a contractului de lucrari este de 33.784.336 euro. Obiectivele proiectelor sunt: inlaturarea si prevenirea blocajelor, imbunatatirea fluxului de trafic, cresterea capacitatii de trafic si a vitezei medii de la 43,5 km/h la 63,2 km/h, redurerea numarului de accidente si imbunatatirea sigurantei circulatiei. Drumul existent, care trece prin localitatea Adunatii Copaceni, va fi reabilitat, vor fi reconstruite sase poduri, din care trei inlocuiesc poduri existente; vor fi construite opt pasarele pietonale; sase intersectii ale DN 5 cu drumuri publice vor fi amenajate cu tehnologii de semaforizare moderne. Vor fi amenajate 12 parcari, din care sapte pe partea stanga si cinci pe partea dreapta.
Nu putem incheia fara sa mentionam autostrada Brasov-Bors, de a carei constructie se ocupa firma americana Bechtel. La acest proiect lucrarile de executie au inceput in anul 2004 pe doua tronsoane: Suplacu de Barcau-Bors, cu o lungime de 64 km si Cluj – Campia Turzii, pe o distanta de 54 km. Se estimeaza ca lucrarile pe aceste doua tronsoane vor fi finalizate in 2008. Autostrada are o lungime totala de 415 km si pe ea vor fi construite 300 poduri si 73 de pasaje. Vor fi amenajate 19 noduri rutiere. Momentan contractul cu firma Bechtel se renegociaza, iar constructiile vor continua in functie de posibilitatile de finantare ale Companiei Ntionale de Autostrazi si Drumuri Nationale.
