Vestigii romane, boicotate de Primăria Galați şi Ministerul Culturii

de Ticu Ciobotaru , 03 mai 2017 - stire actualizata la ora 12:54, 03 mai 2017

Deși salvarea vestigiilor romane din rezervația arheologică de la Barboși-Tirighina, situată la marginea Galațiului, ar trebui să fie un deziderat comun și chiar un obiectiv al colaborării între cele două instituții, Ministerul Culturii și Primăria Galați se află în contratimp. Când Primăria a greșit, excavând „Necropola Romană“, Ministerul Culturii a intervenit dur, stopând distrugerile și obligând municipalitatea să împrejmuiască zona „Necropolei“ și să pună în valoare vestigiile. Acum, când Primăria încearcă să dezvolte un proiect pe bani europeni prin care să pună în valoare „Castrul Roman“, s-a trezit că proiectul este blocat de avizul negativ al Ministerului Culturii, pe motiv că „fondul arheologic este epuizat“.

Vestigii de mare valoare pentru istoria Europei

În situl arheologic de la Barboși-Tirighina se află vestigiile unei așezări romane din sec. 2-3 dHr, formată pe ruinele unei dave dacice. Ansamblul este format dintr-un „Castru Roman“, un „Cavou Roman“, cu lungimea de 12 m, lățimea de 8 m și o înălțime de 5 metri, în prezent îngropat sub un punct de colectare a gunoiului, și o „Necro-polă Romană“ de 10 ha, care ilustrează trecerea populației daco-romane la creștinism, prin existența unor morminte de incinerație – de ritual roman, la care în timp s-au adăugat morminte de înhumație, de ritual creștin. Au fost descoperite multe obiecte inscripționate cu simboluri creștine. La acestea se adaugă „Valul Roman“, o fortificație de peste 20 km, care apăra zona. Valoarea acestor vestigii, în primul rând a „Cavoului Roman“, singurele dovezi ale revirimentului prezenței romane la nord de Dunăre în perioada lui Constantin cel Mare, a fost confirmată prin afirmaţia celui care în anii ‘70, când arheologul Mihalache Brudiu a descoperit „Cavoul Roman“, era preşedintele Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, academicianul Emil Condurachi: „Dacă am avea în Dobrogea 100 de asemenea cavouri, nu ar avea importanţa pe care o are această descoperire de la Galaţi“. În concluzie, sunt vestigii importante pentru istoria Europei.

Proiect de 4,5 milioane euro

După două decenii în care cei ce au condus orașul nu au dat nicio importanță vestigiilor romane, anul trecut Primăria Galați a demarat un proiect cu finanțare europeană de 4,5 milioane euro, pentru punerea în valoare a „Castrului Roman“ de la Barboși-Tirighina.
În vara trecută a și fost lansat Proiectul „Punerea în valoare a sitului arheologic Tirighina-Barboși“, în valoare de 18,7 milioane lei, care ar urma să fie realizat în baza unei finanțări europene. Se au în vedere „conservarea și restaurarea parțială a structurii constructive păstrate din fostele fortificații romane, realizarea unui muzeu de sit și a unor recon-stituiri de forturi și amenajarea unui punct de informare turistică“.
Va fi efectuată și o investigație arheologică și va fi construit și un amfiteatru cu 300 de locuri.  

Aviz negativ

Când lucrurile păreau să fie pe calea cea bună, la sfârșitul lunii noiembrie a apărut un obstacol imprevizibil, avizul negativ al Ministerului Culturii. De fapt, al Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice. „Am primit din partea Ministerului Culturii aviz negativ pe proiectul nostru de la Tirighina. Ministerul nu-l consideră de importanţă istorică! Fondul arheologic este epuizat, prin urmare nu reprezintă niciun interes din punctul lor de vedere“, declara primarul Galațiului, Ionuţ Pucheanu, despre decizia incredibilă a Ministerului Culturii. Notabil este faptul că autoritățile gălățene nu au renunțat la proiect și încearcă, printr-o nouă cercetare arheologică, să reconstituie „importanța istorică“ și să reabiliteze consistența „fondului arheologic“, deși discutăm despre vestigii despre a căror valoare s-au pronunțat istorici redutabili, ca Vasile Pârvan și Emil Condurachi. Primăria Galați a organizat o licitație în baza căreia a atribuit Muzeului de Istorie „Paul Păltânea“ din Galați contractul pentru cercetare arheologică. Arheologii au la dispoziție 60 de zile pentru o suprafaţă de 2.000 de metri pătraţi, după care să prezinte analiza pentru identificarea obiectivelor de intervenţie. După această etapă, proiectul va fi refăcut şi trimis spre avizare Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, în speranța obținerii avizului favorabil, care este o condiție obligatorie pentru depunerea cererii de finanţare a proiectului.  

Comentarii

Ultima ora

anunturi mica publicitate
Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te pentru a primi cele mai importante titluri pe e-mail.

Copyright © 2014. Toate drepturile rezervate RomaniaLibera.ro

Dezvoltat de Bluebay Design