Curs valutar: €4.6321 $3.9175 £5.2408

Bombă: Primăria București va acorda contracte fără licitație firmelor din subordine, așa cum a anunțat România Liberă! USR va sesiza Consiliul Concurenței| DEZVĂLUIRE ROMÂNIA LIBERĂ

Consiliul General al Municipiului București o normă internă prin care va atribui contracte fără licitație către firmele înființate de PMB, așa cum a anunțat România Liberă, în exclusivitate.

Share

Petru Zoltan 0 comentarii

Actualizat: 12.09.2017 - 08:04

UPDATE: Consiliul General al Municipiului București o normă internă prin care va atribui contracte fără licitație către firmele înființate de PMB, așa cum a anunțat România Liberă, în exclusivitate. 

În replică, USR București a sesizat, luni, Consiliul Concurentei cu privire la acest proiect si va ataca hotararea in instanta. "Proiectul de hotarare este, dupa cum ne-am obisnuit deja Gabriela Firea, nelegal. Acesta incalca grav Legea Achizitiilor Publice si Legea Concurentei.  Daca majoritatea PSD-ALDE va aproba astazi, precum ne asteptam, acest proiect, USR Bucuresti va depune imediat plangere prealabila pentru anulare in instanta a acestuia", a declarat Roxana Wring, presedinta USR Bucuresti.

Norma internă prevede încheierea de contracte între Municipiul Bucureşti, prin primarul general, în calitate de achizitor, şi entităţile juridice la care este acţionar majoritar, având ca obiect execuţia, prestarea, furnizarea de lucrări, servicii sau produse. La propunerea lui Cristian Olteanu (PNL) a fost adoptat un amendament conform căruia "pentru transparenţa totală a achiziţiilor publice efectuate" de către Primăria Capitalei, ţinând cont de numărul mare de entităţi juridice înfiinţate la nivelul unităţii administrativ teritoriale a Municipiului Bucureşti, urmează să fie realizat un site, denumit "capitalatransparenta.ro", care să permită cetăţenilor să urmărească derularea acestor proceduri precum şi detaliile atribuirii. 


Primarul general al Capitalei nu mai vrea să organizeze licitații pentru atribuirea contractelor publice. Acestea ar urma să fie date direct firmelor din subordinea Consiliului General al Municipiului București, înființate recent și controversate din punct de vedere al legalității. Decizia ar putea fi votată în cursul acestei zile de către Consiliul General, reunit în ședință extraordinară la solicitarea primarului Gabriela Firea.     

Conform unor surse din rândul consilierilor generali de la PSD, până la finalul anului vor fi angajate aproximativ o mie de persoane la 11 dintre firmele aflate în subordinea Consiliului General. Treptat, numărul acestora ar crește la cel puțin opt mii de persoane până la jumătatea anului viitor. Evident, plata salariilor acestor angajați s-ar face din bugetul Primăriei București. 

Atribuirea contractelor, reglementată prin notă internă

Pe ordinea de zi a Consi-liu-lui General al Municipiului București (CGMB) se află un Proiect de Hotărâre prin care se urmărește aprobarea unei norme interne referitoare la activitatea Primăriei București. Scopul normei este de a stabili modalitatea de atribuire a contractelor către societățile la care municipiul este acționar majoritar.

„Prezenta notă internă prevede încheierea de contracte între Municipiul -București, prin Primar General, în calitate de -achizitor, și entitățile juridice la care municipiul este acționar majoritar, având ca obiect execuția, prestarea, furnizarea de lucrări, servicii, produse”, se menționează în documentul primăriei.

Proiectul de Hotărâre de Consiliu, însă, mai precizează, la art. 2, că hotărârea va fi obligatorie pentru toată lumea: de la primar general și direcțiile din cadrul aparatului său de specialitate până la firmele la care Municipiul București este acționar majoritar.

Norma internă – manualul achizițiilor PMB

Norma internă ar urma să reglementeze procedura proprie, invitația de participare, dreptul de a solicita clarificări, data-limită pentru depunerea ofertei, documentația de atribuire, comisia de analiză și negociere, oferta finală și înche-ierea contractului din bani publici. „Aplicarea normei se va face în scopul achiziționării de lucrări, servicii, produse de la Municipiul București către entitățile juridice la care municipiul este acționar”, arată documentul citat.

Conform proiectului notei interne, obiectul achiziției ar urma să fie stabilit în funcție de necesitățile Municipiului București și va consta în atribuirea execuției, a prestării furnizării de lucrări, de servicii și de produse necesare realizării obiectivelor asumate.

Bomba: miza este eliminarea licitațiilor

Ce se află, de fapt, în spatele acestei aparent inofensive note interne aflăm când vine vorba de justificarea legală. Care justificare, conform documentului, este bazată pe articolul 31 din Legea 98/2016 (care reglementează achizițiile publice), dar și articolul 47 din Legea 99/2016 (referitoare la achizițiile sectoriale – adică acele achiziții care privesc utilitatea publică).

Ambele articole de lege invocate prevăd că unele achiziții se fac fără licitație. Articolul 31, de exemplu, spune că legea achizițiilor publice „nu se aplică contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru atribuite de o autoritate contractantă unei persoane juridice de drept privat sau de drept public în cazul în care sunt îndeplinite cumulativ” mai multe condiții. Articolul 47 spune cam același lucru, doar că înlocuiește “achizițiile publice” cu cele “sectoriale”.

PMB controlează firmele, deci nu face licitație

Care ar fi acele condiții “îndeplinite cumulativ” care ar elimina licitația din procedurile de atribuire a contractelor la Primăria București? Iată-le (conform Legii 98/2016): “a) autoritatea contractantă (PMB, în acest caz – n.r.) exercită asupra persoanei juridice în cauză (societățile comerciale ale PMB, în cazul nostru – n.r.) un control similar celui pe care îl -exercită -asupra propriilor departamente sau servicii; b) mai mult de 80% din activităţile persoanei juridice controlate sunt efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor care îi sunt încredinţate de către autoritatea contractantă care o controlează sau de către alte persoane juridice controlate de respectiva autoritate contractantă; c) nu există participare privată directă la capitalul persoanei juridice controlate, cu excepţia formelor de participare a capitalului privat care nu oferă controlul sau dreptul de veto, dar a căror existenţă este -necesară -potrivit dispoziţiilor legale, în -conformitate cu Tratatele, şi care nu -exercită o influ-enţă determinantă asupra persoanei juridice controlate”.

Consiliul Concurenței, ținut la respect

Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a emis un punct de vedere pentru Ministerul Finanțelor în legătură cu articolul 31 din Legea 98 din 2016 (în cursul dezbaterii publice anterioare adoptării Legii 98/2016). Astfel, Chirițoiu a recomandat introducerea unui articol prin care să fie explicate în detaliu „condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească întreprinderile afiliate -(societățile CGMB, de exemplu – n.r.) pentru a fi posibilă atribuirea directă a contractelor de achiziţie publică, respectând -totodată condiţiile din jurisprudenţa europeană şi din documentele de lucru ale CE”.

Conform Consiliului Concurenței, una din condiții pentru ca un contractant ca PMB, de exemplu, să nu facă licitație pentru contractele acordate propriilor firme era separarea activității de operare de cea de reglementare. Cu alte cuvinte, cine se supraordonează firmelor contractante nu poate să și reglementeze activitatea lor. Aspect la care primarul general pare să se fi gândit deja: Primăria se supraordonează firmelor, dar reglementarea o face Consiliul General.

Consilierii generali, anunțați din timp

Consilier general din partea USR, Roxana Wring a declarat pentru RL că va contesta norma internă propusă de primarul -Gabriela Firea, dacă se va constata că această normă încalcă legea.

„Ca de obicei, Primăria ne-a anunțat joi seara pentru o ședință care va fi luni. Noi deja am mai contestat o prevedere, care se referea la o normă internă care prevedea ca contractele de 30.000 euro să fie date prin încredințare directă. Ca de obicei, vom contesta, dacă se încalcă legea. Tot ce se petrece în această -primărie este cât mai puțină transparență și atribuirea contractelor, pozițiilor și a subordonării -insti-tuțiilor -publice -grupurilor de interese din Voluntari, via Sectorul 3”. Primăria Municipiului București nu a răspuns la solicitarea RL de a comenta pe marginea notei interne referitoare la atribuirea contrac-telor.

Firmele înființate de Firea, gaura neagră

Consilierii generali de la Capitală au votat pentru a înființa câteva zeci de firme subordonate PMB. Până acum, au fost înregistrate oficial 20 de firme la Registrul Comerțului. Acționarul majoritar al acestor firme este Municipiul București prin Consiliul General, dar și Service Ciclop, la care acționar unic este Consiliul General. Chestiunea ridică mari semne de întrebare în privința legalității, însă: o decizie a Curții Constituționale din 2014 prevede că Consiliul General nu poate avea calitatea de acționar, această calitate putând fi deținută, eventual, doar de -unitatea -administrativ-teritorială. Adică de Municipiul București.

„Aceste societăți comerciale vor fi niște găuri negre. Noi am contestat înființarea lor pentru că au fost aprobate ilegal, prin votul a mai puțin de două treimi din numărul consilierilor. Au fost gândite ca o verigă intermediară prin care să se piardă urma banilor. Și să se facă cât mai opacă informația (cu privire la cheltuirea banilor – n.r.). Am solicitat toate aceste date și nu am primit încă acest răspuns. O să mergem în contencios administrativ”, a adăugat Roxana Wring pentru RL.

Zece mii de posibili angajați

Până în prezent, nu se știe oficial câți oameni vor fi angajați la cele 20 de companii înființate la solicitarea primarului Gabriela Firea, după modelul de la Voluntari, acolo unde este primar soțul ei, Florentin Pandele. Conform estimărilor făcute de consilierii primarului Firea, până la finalul anului ar urma să fie angajate aproximativ o mie de persoane la 11 companii. Alte patru mii de persoane ar urma în primăvara anului 2018. Restul (până la opt – zece mii de persoane) ar putea fi angajate până în vara anului 2018.

Consilierul general Roxana Wring a spus că nu se știe câți oameni vor fi angajați. Însă a menționat că, „la un moment dat, doamna Firea - că despre intențiile ei aflăm din comunicatele de presă - spunea că va crea cinci mii de locuri de muncă. Aici trebuie să facem o comparație cu firmele corespondente din domeniul privat. Firea s-a tot lăudat că, prin aceste societăți comerciale, primăria nu va mai trebui să apeleze la contractele cu firmele private, care sunt foarte scumpe. În același timp, se vor păstra cei peste zece mii de angajați de la Primărie. Este un mod iresponsabil de a gestiona banul public”.

Șefa și la Service Ciclop, și la TSD 6 

Firma Service Ciclop are ca unic acționar Consiliul General al Municipiului București. În fruntea Consiliului de Administrație se află un anume Marin Popescu, născut în comuna Gratia, din județul Teleorman. Întâmplarea face că în aceeași localitate s-a născut și liderul PSD, Liviu Dragnea. Însă, Marin Popescu figura în anul 2016 ca angajat al ADP Sector 5 și membru în CA de la RATB. Un alt membru al CA este Florentin Adrian Ulmeanu din Alexandria, Teleorman. Acesta a fost consilier local la sectorul 2 din partea Alianței Dreptate și Adevăr. În anul 2008, a candidat pentru un loc de consilier general pe listele PSD.

Directorul general de la Service Ciclop este Simona Valentina Butacu, consilier al primarului Gabriela Firea Pandele și consilier local la sectorul 6. În plus, Simona Butacu este și președintele organizației TSD București, filiala sector 6. Președintele PSD Sector 6 este Gabriel Mutu, primarul sectorului 6.

Consiliul General, acționar posibil ilegal la Ciclop

În anul 2014, în contextul transferării unui pachet de acțiuni la Portul Constanța de la Guvern la Consiliul Local Constanța, Curtea Constituțională a României a dat o decizie potrivit căreia consiliile locale nu pot fi acționari la companii, această calitate putând fi deținută, eventual, doar de unitatea administrativ-teritorială. Adică, în cazul nostru, Municipiul București. Este important cine este acționar, pentru că acesta are responsabilitate asupra hotărârilor luate în AGA, dar este și beneficiarul unor eventuale profituri, se precizează într-un articol publicat de hotnews.ro.

În acest context, Consiliul General pare să dețină ilegal calitatea de acționar unic la Service Ciclop, societate prin care CGMB deține calitatea de acționar la cele 20 de firme ale PMB.

Șefa de la Achiziții, demisă controversat

Pe 23 august a.c., Gabriela Firea anunța că a decis să demită conducerea Direcției de Achiziții din Primărie, nemulțumită fiind de modul în care se desfășurase licitația pentru achiziția a 400 de autobuze. Atunci, la șefia Direcției de Achiziții din cadrul PMB se afla funcționarul public Daniela Mincu, care nu putea dată fi afară din pixul primarului Firea, mai ales că Mincu susținuse un concurs pentru ocuparea funcției. Funcționarii publici, însă, pot fi demiși din funcție, dar doar în anumite condiții, prevăzute de Statutul Funcționarului Public.

De exemplu, în cazul Danielei Mincu, primarul Firea trebuia să solicite formarea unei comisii de evaluare și specialitate care să constate vina Danielei Mincu. Ceea ce nu s-a întâmplat. Unul dintre consilierii primarului a precizat pentru RL că, după ce a anunțat public demiterea șefei de la Achiziții, „Firea a chemat-o pe Daniela Mincu să-i propună la schimb o altă funcție, dar cu condiția să nu conteste public decizia sau să vorbească cu presa despre acest caz. Se pare că Mincu a acceptat o funcție la Direcția de Achiziții de la Primăria Sectorului 5”.  

Speranța lui Pandele, la RATB

În urma scandalului de la RATB, Gabriela Firea a demis și conducerea regiei. Totodată, și-a numit consilierul personal, pe Speranța Cliseru, în funcția de administrator provizoriu în Consiliul de Administrație al RATB, cu acordul Consiliului General.

Ascensiunea politică și cariera în administrația -publică a Speranței Cliseru sunt strâns legate de edilul Florentin Pandele, soțul Gabrielei Firea Pandele. În anul 2004, Cliseru a fost unsă în funcția de director executiv al Primăriei Voluntari. Apoi, din 2011, a fost instalată în funcția de administrator public al orașului Voluntari. După încă un an, a fost angajată la cabinetul de senator al Gabrielei Firea.

Din 2013, Speranţa Cliseru s-a reîntors la Primăria Voluntari. Unde, pentru scurt timp, a deținut funcția de director executiv adjunct. În acelaşi an, premierul Victor Viorel Ponta a numit-o în funcția de prefect al județului Ilfov. În 2014, însă, aceasta a revenit pe funcția de director executiv la Voluntari.

În iunie 2015, Florentin Pandele a numit-o în funcția de director general la societatea Green City Voluntari, din subordinea Consiliului Local. De acolo a fost detașată la PMB, pe funcția de șef de cabinet al primarului Gabriela Firea. La sfârșitul lunii ianuarie, Cliseru s-a retras.

Citește totul despre:

Comentarii

Loading...
loading...