Senatul şi Camera Deputaţilor refuză să comunice numele consilierilor angajaţi la cabinetele parlamentarilor aleşi în decembrie 2016. Este invocată o decizie din 2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care a stabilit că numele şi prenumele sunt date cu caracter personal. „Este o interpretare abuzivă, o mentalitate sovietică”, spune Adrian Moraru, director al Institutului de Politici Publice.
Pe lângă faptul că aceşti consilieri sunt plătiţi din fonduri publice, dezvăluirea identităţii lor ar fi cu atât mai necesară acum cu cât, în trecut, zeci de parlamentari au fost trimişi în judecată pentru că şi-au angajat rudele pe aceste posturi, ceea ce reprezintă conflict de interese. În concluzie, după ce şefii lor au fost prinşi la furat, funcţionărimea din Parlament a blocat cu totul accesul la acest tip de informaţii.
Camera: „Am respins toate cererile“
„Nu vă putem furniza informaţiile în forma solicitată de dumneavoastră”, „Menţionăm că numele şi prenumele persoanelor angajate cu contract de muncă pe perioadă determinată reprezintă informaţii referitoare la date cu caracter personal, indiferent dacă într-o situaţie dată sunt sau nu suficiente pentru identificarea persoanei, conform dispoziţiilor cuprinse în Decizia nr. 37 din data de 07.12.2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51/25.01.2016”, sunt cele două răspunsuri primite de la Senat, respectiv Camera Deputaţilor, după ce, la începutul lunii mai, în baza Legii 544/2001 privind accesul la informaţiile de interes public, au fost solicitate numele şi prenumele consilierilor parlamentari dintr-o circumscripţie. „Am mai avut astfel de cereri şi le-am respins pe toate”, a spus o angajată de la Biroul de Presă al Camerei.
Paradoxal: unele nume, la liber pe site
Decizia Înaltei Curţi, luată în urma unei sesizări primite de la o instanţă din ţară, nu face însă referire nică-ieri la persoane angajate cu contract de muncă pe perioadă determinată. În acelaşi timp, site-ul Camerei Deputaţilor conţine, la secţiunea Angajări, numele celor care au participat la concursuri pentru posturi pe perioadă determinată. Este exemplul lui Cristian Constantin Zafiu, câştigător, pe 23 septembrie 2016, al concursului pentru manipulant bunuri, sau al Marinei Eleonora Bălăşoiu, angajată consilier parlamentar, tot pe durată determinată, la Direcţia Generală Afaceri Externe, pe data de 14 aprilie 2016. Informaţiile acestea sunt prezente şi acum pe site, dar, dacă le-am cere în baza Legii 544/2001, ne-ar fi refuzate cu motivaţia de mai sus.
Parlamentarii își ascund rudele
Măcar Zafiu şi Bălăşoiu au dat un concurs, dar consilierii parlamentarilor nu trec prin aşa ceva: sunt angajaţi direct. Asta a făcut ca, în anii trecuţi, abuzând de poziţia lor şi interpretând greşit – mulţi spun că intenţionat – un text de lege, zeci de parlamentari să-şi angajeze în aceste posturi rude (soţ, soţie, copii). Aceştia au devenit angajaţi ai Parlamentului, luând salarii, în medie, între 1.000 şi 3.000 de lei pe lună, deseori fără să facă nimic, prestaţia fiind fictivă. Banii veneau din bugetul Camerei şi Senatului, care alocă fiecărui parlamentar, lunar, o sumă forfetară ce cuprinde şi salariile acestor consilieri.
După ce Parchetul General a trimis în judecată duzini de parlamentari pentru acest lucru, acuzaţia fiind de conflict de interese, formaţiunile politice, în special PSD, au făcut presiuni enorme, de mai multe ori, pentru schimbarea legii. Nu au reuşit, dar acum beneficiază de un „scut” neaşteptat: însăşi o interpretare a legii de acces la informaţii de interes public.
Maria-Nicoleta Andreescu, sociolog în cadrul Apador–CH, spune că „răspunsul are acoperire legală. Numele sunt date personale exceptate de la comunicare având în vedere că sunt angajaţi. Altfel ar fi stat lucrurile dacă era vorba de personal cu funcţii de conducere în instituţii/autorităţi publice”. După ce i s-a transmis că alţi consilieri parlamentari au declaraţiile de avere postate pe site, cu nume şi prenume, Andreescu a admis că „(…) sunt multe contradicţii între legile româneşti. Declaraţiile de pe site-ul Senatului sunt publice conform Legii 176/2010. Pe 544 datele privind aceste persoane nu se comunică”.
Moraru (IPP): „Mentalitate sovietică, se ascund lucruri”
Adrian Moraru, director al Institutului de Politici Publice, are cu totul altă părere: „Este o interpretare abuzivă a deciziei Înaltei Curţi. Problema nu este această decizie, ci mentalitatea sovietică a unor instituţii care ascund informaţii şi invocă cele mai stupide şi puerile motive. Eu sunt sigur că, dacă această decizie ar ajunge la Curtea Constituţională, lucrurile ar fi clar delimitate, luându-se în calcul coliziunea dintre dreptul de a şti şi cel la viaţă privată. Aici vorbim de angajaţi la stat care au acceptat o cedare a drepturilor lor când s-au angajat”, a declarat Moraru.
Prevederi confuze și potențial abuzive
Am trimis o solicitare Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal, întrebând dacă numele şi prenumele consilierilor parlamentari sunt publice, prin prisma Deciziei 37 din 2015. Răspunsul a fost mai degrabă general, s-a reluat ideea că numele şi prenumele sunt confidenţiale, dar s-a invocat şi faptul că „datele cu caracter personal pot fi dezvăluite unor terţi în cazul în care persoana vizată şi-a dat în mod expres şi neechivoc consimţământul ori, în mod excepţional, în condiţiile stabilite de art. 5, alin. (2) din Legea 677/2001 modificată şi completată”. La acest articol se spune că nu este nevoie de consimţământ „când prelucrarea este necesară în vederea realizării unui interes legitim al operatorului sau al terţului căruia îi sunt dezvăluite datele, cu condiţia ca acest interes să nu prejudicieze interesul sau drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei vizate”.
Înalta Curte de Casaţie, chestionată dacă Decizia 37 este aplicabilă doar actelor judecătoreşti sau tuturor celor eliberate de toate autorităţile publice, în baza Legii 544, a transmis că aceasta este „obligatorie”.
Instituțiile românești, între transparență și opacitate
Primăriile şi ANAF publică pe site-uri numele şi prenumele datornicilor persoane fizice. Direcţia Naţională Anticorupţie publică numele şi prenumele persoanelor urmărite penal, deşi pentru acestea există prezumţia de nevinovăţie. Portalul instanţelor de judecată publică numele victimelor violurilor, reţelelor de pornografie infantilă sau traficanţilor de persoane sau ale celor care solicită adoptarea unei sentinţe prin care să-şi schimbe sexul. Site-ul Uniunii Executorilor Judecătoreşti publică numele, prenumele, adresa celor cărora li se scoate la licitaţie un imobil.
Camera Deputaţilor şi Senatul nu comunică numele şi prenumele consilierilor parlamentari, o speţă care a fost, recent, o modalitate de fraudare a banului public. Aceşti consilieri sunt angajaţi ai statului. Ironia sorţii, refuzul se face invocând Legea de acces la informaţii de interes public, devenită, se pare, cea mai vitregită în raport cu interese obscure sau alte legi.
