EXCLUSIV. Șeful STS, agentul de marketing al lui Sebastian Ghiță. În 2015, generalul Opriș cerea Fiscului "coerență" și "continuitate" în investițiile IT derulate deja cu firmele mogulului | DEZVĂLUIRE ROMÂNIA LIBERĂ

de Silviu Sergiu , 19 mai 2017 - stire actualizata la ora 17:05, 18 mai 2017

În urmă cu doi ani, directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS), gen. Marcel Opriş, îi atrăgea atenţia preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), Gelu Ştefan Diaconu, că serviciul secret nu este suficient implicat în programele de dezvoltare a infrastructurii IT&C a Fiscului şi îi solicita remedierea acestei situaţii. 

„România liberă“ a intrat în posesia unei adrese oficiale, nesecretizate, pe care gen. Marcel Opriş i-a trimis-o, în 5 noiembrie 2015, şefului Fiscului de la acea vreme. 

Prin intermediul acestui document, Opriş îi cerea lui Diaconu ca  ANAF să colaboreze cu STS,  astfel încât Fiscul „să beneficieze de toate facilităţile şi serviciile de telecomunicaţii speciale“ oferite de acest serviciu secret, „inclusiv de mecanismele de securitate şi de suportul tehnic calificat al specialiştilor noştri“.

„Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) cooperează cu toate instituţiile din cadrul administraţiei publice centrale şi locale şi cu alte autorităţi publice ale statului pentru asigurarea serviciilor de telecomunicaţii, în interesul acestora. Peste 12.000 de locaţii ale instituţiilor publice erau interconectate prin reţelele STS“, argumenta atunci gen. Opriş. 

La un moment dat, şeful STS are o abordare foarte directă: „Vă adresez rugămintea de a dispune structurilor dumneavoastră din subordine sau din coordonare ca, încă din faza de maturizare a ideilor şi de concepţie a propunerilor de proiecte, să fim consultaţi, astfel încât să putem contribui la succesul acţiunilor“.

Apoi, gen. Opriş avertizează: „(...) în proiectele în care STS nu a fost consultat sau implicat încă din faza de proiectare, au existat unele inadvertenţe în implementarea şi asigurarea ulterioară a durabilităţii serviciilor IT&C generate de acestea“.

Lobby implicit pentru firmele lui Ghiţă?

Cu alte cuvinte, gen. Marcel Opriş îi cerea  lui Gelu Ştefan Diaconu să contacteze specialiştii STS de fiecare dată când Fiscul voia să deruleze un proiect ce viza modernizarea infrastructurii IT&C a ANAF. Cu ce scop? Pentru a asigura “coerenţa, continuitatea şi coordonarea investiţionale“, argumentează şeful STS. 

Dacă firma controversatului om de afaceri Sebastian Ghiţă - ca să luăm un exemplu la modă - furnizat echipamente IT&C către Fisc în 2013, în 2015 şeful STS recomanda „continuitate investiţională“. „România liberă“ a dezvăluit deja că, pe vremea când şef era Gelu Ştefan Diaconu, ANAF a acordat un contract de 2,3 milioane euro unei firme controlate de Sebastian Ghiță,  Sunsmart Integrate IT,  în asociere cu Datanet Systems SRL. 
Cele două firme au livrat echipamente și soluții de upgrade tehnologic pentru infrastructura de comunicații date a Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Contractul s-a desfășurat în perioada 6 decembrie-31 decembrie 2013.

Gelu Diaconu: „Nu a fost vorba de o presiune“

Gelu Ştefan Diaconu, preşedinte ANAF în perioada 2013-2016, a declarat „României libere“ că “exista o regulă în a-i contacta pe cei de la STS în chestiunea dezvoltării reţelei informatice a ANAF, a bazelor de date“. „Vorbim de infrastructuri strategice ale statului român de dimensiuni considerabile. Implicarea STS era o obişnuinţă, ca de altfel şi implicarea altor structuri specializate în cadrul serviciilor speciale, cum este, de pildă, SRI“, ne-a declarat Diaconu.

Din aceste motive, fostul şef al Fiscului a exclus existenţa unei presiuni din partea directorului STS, Marcel Opriş. „Relaţia noastră era de strânsă colaborare. La un moment dat, STS ne-a pus la dispoziţie un teren pentru Centrul de date“, a adăugat Diaconu. 

Ce a răspuns STS 

„România liberă“ a adresat Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS) o serie de întrebări  în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public, la care purtătorul de cuvânt al instituţiei, col. Adrian Fulea, ne-a răspuns prompt.  

O primă întrebare a fost legată de motivul pentru care gen. Opriş a trimis o astfel de adresă către ANAF, pentru a verifica dacă STS a fost exclus, la acea vreme, de la implementarea unor proiecte IT&C. 

Potrivit acestuia, STS a trimis „100 de adrese identice beneficiarilor Serviciului de Telecomunicaţii Speciale“, respectiv “ministere, agenţii naţionale, consilii judeţene, alte instituţii ale statului“. „Au fost unele cazuri în care STS a fost pus în dificultatea de a asigura resursele necesare implementării unor proiecte finanţate din fonduri europene sau a lipsei resurselor din cauza solicitărilor foarte târzii venite din partea unor beneficiari. Documentul pe care îl invocaţi este o invitaţie la cooperare şi coordonare, pentru ca STS să-şi poată îndeplini mandatul legal de asigurare a comunicaţiilor şi serviciilor IT pentru instituţiile şi autorităţile publice prevăzute în lege, având în vedere că urma o altă perioadă  de finanţare din fonduri europene pentru 2014-2021 şi era de presupus că se vor dezvolta alte sisteme informatice“, ne-a precizat purtătorul de cuvânt al STS.  

Întrebat dacă, în urma trimiterii adresei către ANAF, situaţia s-a ameliorat, col. Fulea a precizat că  „toţi destinatarii au răspuns pozitiv solicitării STS“. 

Despre eventuala implicare a firmelor deţinute sau controlate de omul de afaceri Sebastian Ghiţă (Team-net International, Asesoft, 2k Telecom, XORIT și Access Net International), col. Adrian Fulea a precizat: „STS nu a implicat şi nu va implica niciodată companii comerciale în derularea proiectelor unor instituţii ale statului“. 

Întrebat dacă trimiterea unei astfel de adrese este legitimă, având în vedere că ar putea fi interpretată drept o presiune în vederea influenţării, atribuirii unor contracte din bani publici, purtătorul de cuvânt al STS ne-a precizat: „Adresa trebuie interpretată ca o planificare, ca o invitaţie la coordonare comună şi este o expresie a nevoii de cooperare instituţională“.  

Un partener de afaceri profitabil pentru Sebastian Ghiţă

Serviciul de Telecomunicații Speciale este condus de 12 ani de generalul Marcel Opriș. El a fost numit în funcție la data de 7 decembrie 2005, în primul mandat de președinte al lui Traian Băsescu.

În cadrul serialului „Toţi oamenii mogulului“, „România liberă“ a dezvăluit recent că firmele controlate direct sau prin interpuși de fostul deputat PSD Sebastian Ghiță au încasat peste 50.000.000 euro de la STS. 

Conform acestui serviciu secret, o parte din contracte ar fi contracte-cadru, care nu au fost plătite integral. Conform Sistemului Electronic de Achiziţii Publice, însă, aceste plăţi s-au făcut.

Primele contracte au fost câștigate în guvernarea Tăriceanu și au explodat în mandatul premierului Boc. Banii au ajuns în conturile unor firme acuzate de procurorii anticorupție de spălare de bani și trafic de influență. Firmele controlate de Sebastian Ghiță (Teamnet International, Asesoft, 2k Telecom, XORIT și Access Net International) erau conectate la rețeaua de bani pusă la dispoziție de STS.

Câteva exemple: 
 -  În 2008, STS a atribuit un contract în valoare de 432.000 euro firmei Asesoft pentru o aplicație prin care treceau toate contractele și banii publici administrați de acest serviciu special.
 - În septembrie 2009, Asesoft a mai primit un contract de 2,36 milioane euro pentru furnizarea unor echipamente de comunicații de date, servere și sisteme de stocare.
  - În iunie 2010, Teamnet a primit de la STS un contract în valoare de aproximativ două milioane euro pentru a furniza „Infrastructură GIS“ pentru Sistemul „112“. Ulterior, STS a anunțat organizarea unei licitații pentru a achiziționa aplicații de soft pentru ca Poliția și Ambulanța să se conecteze la serviciul de urgență 112. Contractul a fost adjudecat de firma Asesoft International contra unei sume de două milioane euro.  Asesoft a mai primit un contract de 1,5 milioane euro pentru furnizarea unor echipamente IT, servicii de instalare pentru proiectul „Interconectarea Infrastructurii“.
  - Pe 21 decembrie 2011, asocierea dintre firmele 2K Telecom și Access Net International a primit de la STS patru contracte pentru servicii de comunicații de buclă. Primul contract a fost enorm, în valoare de 24 milioane euro. Cel de-al doilea - în valoare de „doar“ 11,52 milioane euro. Al treilea a costat 384.000 euro, iar ultimul numai 192.000 euro. În total, nu mai puțin de 36.096.000 euro.  

Cu tot suportul STS, modernizarea IT a Fiscului a fost un semieșec

În perioada în care gen. Marcel Opriş îi trimitea lui Gelu Ştefan Diaconu adresa cu pricina, ANAF derula un amplu program de modernizare a infrastructurii IT, finanţat printr-un credit de 91,8 milioane de dolari accesat de la Banca Mondială. Proiectul a fost lansat în 2013, iar în 2015 s-a derulat una dintre cele mai importante componente ale sale: achiziţia sistemului-pilot de implementare a noului sistem de colectare a veniturilor.
Purtătorul de cuvânt al STS, col. Adrian Fulea, ne-a precizat că adresa trimisă de gen. Marcel Opriş „nu are nicio legătură“ cu acest program. Cu alte cuvinte, nu se referă doar la proiectul cu Banca Mondială. „[Adresa - n.red.] se referă la proiectele relevante din domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, fără să ia în considerare sursa de finanţare“, a precizat Fulea. 

Totuşi, în 2015, Gelu Ştefan Diaconu a redirecţionat adresa către Octavian Teodor Deaconu, secretarul general al ANAF de la acea vreme, care coordona programul derulat cu Banca Mondială.

În septembrie 2013, Ministerul de Finanţe, condus la acea vreme de Daniel Chiţoiu, a deschis un credit la Banca Mondială de 91,8 milioane de dolari, bani destinaţi restructurării, reformării şi dezvoltării Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF). Proiectul a vizat digitalizarea Fiscului, instruirea personalului, îmbunătățirea relației cu contribuabilul, cu scopul de a creşte gradul de colectare şi a reduce evaziunea fiscală. Împrumutul ar urma să fie restituit în perioada 2018-2025. La momentul lansării programului, Gelu Diaconu a precizat: „Banii vor fi folosiţi după cum urmează: 72% - achiziţie echipament tehnic, 5% - achiziţie de servicii tehnice, 17% - asistenţă tehnică, 6% - cursuri de formare profesională“. 

La rândul său, Daniel Chiţoiu declara, plin de entuziasm: „ANAF trebuie să aibă la sfârşitul proiectului un nivel performant de informatizare, un nivel performant de analiză a datelor din evidenţele fiscale, aşa încât să avem o corelare bună între datele declarate de contribuabili şi cele ale Fiscului“.
În ciuda prognozelor optimiste, în ciuda implicării specialiştilor STS, lucrurile nu s-au derulat în grafic. Pe 22 februarie 2016,  la 10 zile după demiterea lui Gelu Ștefan Diaconu din cauza unor acuzaţii de corupţie, Banca Mondială a publicat a șasea revizie a proiectului de restructurare a ANAF.

Documentul a acordat calificative foarte proaste modului în care a fost implementat acest proiect: 
- progrese de la ultima evaluare: moderat nesatisfăcător (în scădere);
- progres general: moderat nesatisfăcător (identic cu ultima evaluare);
- rating general de risc: substanțial (identic cu ultima evaluare).

Pe de altă parte, în afara proiectului derulat cu Banca Mondială, potrivit datelor Agenției pentru Agenda Digitală citate de site-ul cursdeguvernare.ro, ANAF a cheltuit pentru informatizare peste 55 milioane de euro între 2011 și 2015. Cu rezultate modeste.  

Citește ziarul integral în format .PDF, aici!

Pe aceeași temă:

Toţi oamenii mogulului. Și-a trucat PSD propriile alegeri? Trio-ul Ghiță-Ponta-Coldea, suspectat de aranjarea voturilor la congresul din 2010 | DEZVĂLUIRE

Prietenia dintre Sebastian Ghiță și Victor Ponta l-a implicat și pe fostul prim-adjunct al SRI, Florian Coldea. Cel puțin conform unor declarații publice ale fostului deputat PSD acum închis la Belgrad. Fostul premier Victor Viorel Ponta a avut o relație specială cu mogulul Sebastian Ghiță, care controlează direct sau indirect peste 50 de firme. Societăți care au beneficiat de contracte în valoare de zeci de milioane de euro, bani din bugetul de stat sau din fonduri europene, în timpul guvernării lui Ponta. 

Toți oamenii mogulului: Ghiță și-a plantat la Mediu un om care i-a adus 25,8 milioane euro. Elena Udrea l-a făcut șef peste licitații pe Ciprian Constantin Ghioc, omul grupului Asesoft. Cum explică situația | DEZVĂLUIRE

25.800.000 euro. Atât au încasat firmele controlate de fostul deputat pesedist Sebastian Ghiță de la Agenția Națională pentru Protecția Mediu­lui.

Toți oamenii mogulului: Primăria București a implementat un proiect cu Teamnet, firma lui Sebastian Ghiță. Oprescu i-a plătit fostului deputat 27 milioane euro pentru un program pentru situații de urgență ineficient | DEZVĂLUIRE

Primăria Capitalei a contractat cu firmele lui Sebastian Ghiță lucrări de peste 27 milioane euro în mandatele de primar ale lui Sorin Oprescu. Cei mai mulți bani au fost cheltuiți de către Primărie pentru implementarea unui proiect pentru situații de urgență la nivelul Capitalei.

Toți oamenii mogulului: Gruparea Tăriceanu din Finanțe, zeci de milioane de euro pentru Ghiță. Ministerul Finanţelor și ANAF au băgat 27,5 milioane de euro în conturile firmelor fostului deputat PSD | DEZVĂLUIRE

Fostul deputat pesedist Sebastian Ghiță și-a extins afacerile și în zona finanțelor publice. A beneficiat de contracte finanțate din fonduri europene, dar și din bugetul statului.

Toți oamenii mogulului: Ghiță, peste 50 milioane de euro de la STS prin pixul generalului Opriș. Echipamentul folosit pentru localizarea avionului prăbușit în Munții Apuseni era făcut de firma fostului deputat. Replica STS | DEZVĂLUIRE

Firmele controlate direct sau prin interpuși de fostul deputat PSD Sebastian Ghiță au încasat peste 50.000.000 euro de la Serviciul de Telecomunicații Speciale.

Toți oamenii mogulului. Liviu Dragnea i-a dat lui Sebastian Ghiță 46 milioane de euro din Cadastru. Banii au mers în conturile Asesoft, Teamnet și XOR-IT | DEZVĂLUIRE

Instituția statului român care a trimis cei mai mulți bani în conturile firmelor lui Sebastian Ghiță este Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară.

Toţi oamenii mogulului. Afacerile tenebroase ale fostului deputat PSD Sebastian Ghiță. Teamnet, o companie menită să ducă banii în altă parte | DEZVĂLUIRE

Au apărut public primele date financiare curente ale firmei lui Sebastian Ghiţă care şi-a cerut insolvenţa. Firma a înregistrat anul trecut afaceri de 295,6 milioane de lei, în scădere cu 6,7% față de anul 2015, în timp ce profitul net a crescut de peste patru ori, la 19,9 milioane de lei, conform cifrelor preliminare dintr-un raport al administratorului judiciar.     

Comentarii

Ultima ora

anunturi mica publicitate
Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te pentru a primi cele mai importante titluri pe e-mail.

Copyright © 2014. Toate drepturile rezervate RomaniaLibera.ro

Dezvoltat de Bluebay Design