“România liberă” îi cere ministrului Apărării, Mihnea Motoc, să inițieze demersuri imediate pentru anchetarea avansărilor în rezervă ale lui Gabriel Oprea. Fostul vicepremier poate să fie, legal, degradat și trebuie să i se retragă gradul de locotenent-colonel.
„România liberă“ a reconstituit traseul avansărilor în rezervă ale lui Gabriel Oprea într-un articol care conține dezvăluiri exclusive, publicat săptămâna trecută. Trecut în rezervă în 1993, cu gradul de căpitan, politicianul a avansat magic în șapte ani cât alții într-o viață: maior în 1996, locotenent-colonel în 1998 și colonel în 2000. După reactivarea de la începutul anului 2001, Gabriel Oprea a primit, în același an, și primul grad de general, de brigadă.
Politicianul a vorbit despre această perioadă numai când a fost obligat de dezvăluiri de presă. Și, când a făcut-o, a fost laconic și a cosmetizat realitatea. România liberă vă prezintă faptele neromanțate din cei șapte ani în secret ai generalului de carton. Astăzi, infama poveste a transformării căpitanului Oprea în lacheul lui Miron Cozma, cel supranumit „Luceafărul huilei“.
Cel puțin gradele de maior și locotenent-colonel, însă, sunt primite de către fostul vicepremier din Guvernul Ponta prin încălcarea Legii 80 din 1995, statutul cadrelor militare. Mai grav decât atât, ordinul de acordare a gradului de locotenent-colonel nu este semnat de către șeful Statului Major Gene-ral, singurul care acordă avansări ofițerilor în rezervă.
Avansarea rapidă în ierarhia militară a lui Gabriel Oprea a fost considerată subiect tabu de către Ministerul Apărării Naționale în ultimii 15 ani. În tot acest timp, informațiile despre avansările miraculoase de la căpitan la general au fost ținute la secret. Dintr-un motiv simplu: Ministerul Apărării Naționale a încălcat grosolan legea care reglementează statutul cadrelor militare.
Șase ani de pauză între grade în rezervă
Normativul fundamental al Armatei Române este statutul cadrelor militare, adoptat prin Legea 80 din 1995. La articolul 94 din această lege se stabilesc stagiile minime în grad pentru avansările ofițerilor activi: “În timp de pace, stagiul minim în grad pentru înaintarea în gradul următor a ofiţerilor (…) în activitate se stabilește astfel: A. Pentru ofiţeri:
a) sublocotenent (…) 3 ani
b) locotenent 5 ani
c) căpitan 5 ani
d) maior (…) 5 ani
e) locotenent-colonel (…) 5 ani.
Pentru gradele de colonel, comandor și superioare acestora nu se stabilesc stagii în grad“.
Articolul 97 stabilește care sunt stagiile minime în grad pentru ofițerii în re-zervă: „În timp de pace, stagiul minim în grad pentru ofiţerii (…) în rezervă este mai mare cu un an decât cel prevăzut la art. 94“.
Cu alte cuvinte, un căpitan care vrea să ajungă maior are de așteptat minimum șase ani în rezervă, iar un maior care vrea să fie avansat la locotenent-colonel are tot cel puțin șase ani pe gradul anterior.
Legea nu garantează avansarea automată după câte șase ani pentru ofițerii în rezervă, ci doar în funcție de nevoile Armatei (articolul 61): „În timp de pace, ofiţerii (…) în rezervă pot fi înaintaţi în gradul următor, în raport cu nevoile forţelor armate (s.n.), după expirarea stagiului minim în grad”.
Avansarea la maior, în trei ani
Ce s-a întâmplat, însă, în cazul avansărilor în rezervă ale lui Gabriel Oprea? Prima s-a întâmplat în 1996, de la căpitan la maior. În mod evident, stagiul minim în grad pentru rezerviști, de șase ani, nu a fost respectat, câtă vreme politicianul era căpitan doar din 1993, adică de numai trei ani. Cu toate acestea, a arătat MApN pentru „România liberă“, „pentru gradul de maior (rezervă) propunerea de avansare a fost făcută de șeful Direcţiei Personal și Mobilizare a Minis-terului Apărării Naţionale, gene-ralul de brigadă Valeriu Vasilescu, printr-un raport adresat șefului Statului Major General (SMG). Avansarea s-a efectuat în baza ordi-nului șefului Statului Major General nr. S.P. 31/1996“. În fruntea SMG se afla atunci generalul Dumitru Cioflină, care, ulterior, a fost condamnat la doi ani de pușcărie în dosarul schimbului de tere-nuri dintre MApN și George Becali.
La locotenent-colonel, în doi ani
Următoarea avansare, însă, a fost de-a dreptul scandaloasă. În numai doi ani (1996–1998), Gabriel Oprea a primit gradul de locotenent-colonel, deși legea cerea șase ani de stagiu minim pentru avansare. Partea ilegală și penală abia urmează: Minis-terul Apărării a comunicat „României libere“ că avansarea s-a făcut “pentru gradul de locotenent-colonel (rezervă), conform ordinului secretarului general al MApN nr. SG 241/1998”.
O precizare stupefiantă din partea Ministerului Apărării, în condițiile în care Legea 80 din 1995 prevede (la articolul 45) că un singur om din Armata Română poate avansa rezerviști: „Acordarea gradelor și înaintarea în gradele următoare se fac după cum urmează: (…) c) gradele de ofiţeri în rezervă, cu excepţia celor prevăzute la lit a) (general și amiral – n.r.), în timp de pace, prin ordin al șefului Statului Major General“.
Cum a fost posibil ca secretarul general al MApN – și nu șeful Statului Major Gene-ral – să semneze ordinul de avansare a lui Gabriel Oprea la gradul de locotenent-colonel? În 1998, secretar general al MApN era Adrian Rațiu. Contactat de „România liberă“, acesta a spus că nu-și aminteș-te să fi semnat un astfel de ordin: „Ceea ce vor dânșii (MApN – n.r.) să acrediteze, că a fost inițiativa mea, nu merge. În primul rând, nu îl cunosc pe Oprea. Eu i-am propus (pentru avansare – n.r.) doar pe cei din Secretariatul General“.
Degeratu, șeful Statului Major General în 1998: „Ordinul de avansare e nul de drept“
Fostul ministru al Apărării Corneliu Dobrițoiu (cel care a dezvăluit că, în mandatul la Apărare al lui Gabriel Oprea, s-au făcut peste 1.500 de avansări ilegale ale unor rezerviști) a precizat răspicat că e imposibil ca un secretar general al ministerului să fi semnat avansarea unui ofițer în rezervă. “Doar șeful Statului Major General sau locțiitorul poate acorda grade în rezervă, în nici un caz ministrul sau secretarul general al ministerului, nu am auzit niciodată de așa ceva“, a declarat Dobrițoiu pentru RL.
La fel de surprins a fost un personaj-cheie în povestea lui Oprea: generalul Constantin Degeratu, șeful Statului Major General din 1998, anul în care fostul vicepremier a primit gradul de locotenent-colonel. Conform legii, avansarea trebuia să se facă prin ordin al lui Degeratu. Acest ordin, însă, nu există. “Ordinul lui Rațiu (fostul secretar general al MApN – n.r.) de avansare a lui Gabriel Oprea la gradul de locotenent-colonel e nul de drept, ordinul trebuia semnat de șeful Statului Major General sau de primul adjunct (locțiitor). Nu l-am cunoscut pe Oprea decât prin ’99, atunci l-am văzut prima oară, într-un context public. Numele lui Gabriel Oprea nu a fost pe nici o listă de avansare la mine, cât am fost șeful SMG. Dar, dacă ar fi fost și nu respecta condițiile, nu ar fi fost avansat“, a declarat generalul Constantin Degeratu pentru „România liberă“.
Responsabilii de ilegalitate, la DMRU
Cum a fost, totuși, posibilă o asemenea ilegalitate grosolană? Generalul Constantin Degeratu nu-și poate explica de ce a fost sărit din schema legală de avansare în cazul Oprea, dar știe ce direcție din minister este responsabilă de circuitul documentelor de avansare. „DMRU (Direcția Management Resurse Umane) e responsabilă și de întocmirea propunerilor de avansare, inclusiv de verificarea îndeplinirii condițiilor necesare, și de sesizarea unor erori, după avansare, dacă aceste erori există, DMRU gestionează documentele din circuitul de avansare în grad.”, a arătat Degeratu pentru „România liberă“.
Conform surselor din MApN consultate de către RL, tot DMRU este responsabilă și de păstrarea documentelor din dosarul personal al unui ofițer. Direcția Management Resurse Umane, însă, a mai călcat o dată pe bec, nu doar când a ratat (intenționat sau nu) să verifice legalitatea avansării lui Oprea la locotenent-colonel. Este vorba despre pierderea documentelor care au stat la baza avansării, după cum admite chiar Ministerul Apărării, pentru RL: „Pentru gradul de locotenent-colonel nu au fost găsite, până la această dată, documentele de arhivă care să răspundă integral solicitării dumneavoastră“.
PRECEDENT. Ministerul Apărării îl poate degrada legal pe Oprea
Întrebarea esențială în acest moment e dacă Ministerul Apărării Naţionale îi poate retrage lui Gabriel Oprea gradul de locotenent-colonel. Răspunsul, fără dubiu, este „da“. Ca urmare a unei solicitări a „României libere“, MApN a arătat că, după dezvăluirea scandalului prin care aproape 1.500 de persoane (printre care Laura Codruța Kövesi sau Robert Turcescu) au primit grade sau au fost avansate ilegal în mandatul de ministru la Apărare al lui Gabriel Oprea, s-a constituit o comisie de anchetă: „Referitor la modul de remediere a situaţiei existente, menţionăm că, în urma analizei comisiei mai sus menţionate, au fost constatate unele neconcordanţe privind modul de aplicare a Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare (…). De asemenea, au fost constatate inadvertenţe privind competenţa de semnare a ordinelor de acordare/înaintare în grad (…), îndeplinirea stagiului minim în grad și a limitelor de vârstă. Pe cale de consecinţă, pentru situaţiile mai sus menţionate au fost dispuse măsuri de revocare în parte a ordinelor emise, în vederea restabilirii situaţiei de drept (…), de către o comisie stabilită la nivelul Statului Major General în acest scop”.
Pe scurt: o comisie de anchetă a MApN a constatat că unele grade fuseseră acordate ilegal, astfel încât o altă comisie a dispus revocarea ordinelor de avansare.
Așadar, degradarea lui Gabriel Oprea stă, acum, în pixul ministrului Mihnea Motoc.
RĂSPUNDERE. Ce îi cere „România liberă” ministrului Apărării
Ministrul Apărării, Mihnea Motoc, trebuie în regim de urgență să lămurească nu doar cum au dispărut documentele pe baza cărora Gabriel Oprea a fost avansat la gradul de locotenent-colonel, cât și circumstanțele emiterii ordinului de avansare la gradul menționat.
Astfel, România liberă i-a cerut ministrului Apărării să răspundă dacă va iniția demersuri de constituire a unei comisii de anchetă care să identifice responsabilii de la DMRU (sau din alte direcții ale MApN) de pierderea documentelor.
În același timp, România liberă i-a cerut ministrului Apărării să constate, tot prin intermediul unei anchete interne, că nu au fost îndeplinite condițiile legale de avansare a lui Oprea la locotenent-colonel și, ca urmare, să-i retragă acest grad fostului vicepremier.
Consecințele pot fi dezastruoase pentru Gabriel Oprea: anularea ordinului de avansare la locotenent-colonel pot și trebuie să ducă și la anularea avansărilor ulterioare.
Abuz. Ministrul Dușa a secretizat gradele lui Oprea
RL a cerut și în iulie 2015 informații despre avansările lui Gabriel Oprea. Atunci, când ministru era pesedistul Mircea Dușa, Ministerul Apărării nu a comunicat nimic din dosarul lui Oprea, invocând „datele personale“, care „sunt exceptate de la accesul liber al cetățenilor“.
Spre deosebire de Dușa, ministrul Mihnea Motoc a pus la dispoziția RL toate datele cerute în legătură cu avansările în grad ale lui Gabriel Oprea. Cu alte cuvinte, cât timp Oprea s-a aflat la guvernare (până în noiembrie 2015), toate datele referitoare la cariera sa militară erau păstrate sub control strict de către Ministerul Apărării.
Cum a fost posibil ca secretarul general al Ministerului Apărării și nu șeful Statului Major General să semneze ordinul de avansare a lui Gabriel Oprea la gradul de locotetent-colonel? În 1998, secretar general al MapN era Adrian Rațiu. Contactat de România liberă, acesta a spus că nu-și amintește să fi semnat un astfel de ordin
Ordinul lui Rațiu (fostul secretar general al MApN – n.r.) de avansare a lui Gabriel Oprea la gradul de locotenent-colonel e nul de drept, ordinul trebuia semnat de șeful Statului Major General.“
