Cancerul de intestin gros este al treilea ca frecvenţă atât la bărbaţi, cât şi la femei, reprezentând 13% din totalul cazurilor de cancer. Asta înseamnă că anual, în lume mor 700.000 de oameni din această cauză.
Cu toate acestea, cauzele exacte ale apariţiei cancerului intestinului gros, cunoscut şi sub denumirea de cancer colorectal, sunt încă necunoscute. Doar 20% dintre cazuri apar la persoane cu o istorie medicală familială de cancer colorectal sau polipi pozitivă, iar restul de aproximativ 80% dintre cazuri sunt sporadice şi apar la persoane fără riscuri aparente.
Studiile au demonstrat că un cumul de factori genetici şi legaţi de mediul înconjurător poate contribui la apariţia acestei boli.
Factori de risc ai cancerului intestinului gros
Cele mai expuse riscului de îmbolnăvire sunt persoanele care au în familie antecedente de cancer ale intestinului gros sau rectului, în special dacă o rudă de gradul 1 a suferit de cancer înainte de 45 de ani. Aceste persoane ar trebui să se monitorizeze în vederea depistării precoce a oricărei modificări la nivelul intestinului. Factorii ereditari s-au dovedit importanţi în peste 20% din cazuri, istoricul medical pozitiv pentru polipi creşte riscul la 50%.
Factorii genetici cuprind o serie de sindroame genetice familiale, cum ar fi : polipoza adenomatoasă familială, cancerul non-polipozic ereditar, sindroamele Lynch I si II.
„Riscul de cancer colo-rectal creşte odată cu vârsta, de aceea în multe ţări se implementează deja programe de screening de cancer colo-rectal care constau în investigarea populaţiei normale, sănătoase începând de la vârsta de 50 ani sau mai devreme, în funcţie de factorii de risc”, a declarat Cosmina Vlăduţ, medic specialist gastroenterologie şi endoscopie la Delta Hospital.
În prezent, se efectuează cercetări cu scopul de a determina efectele alimentaţiei asupra riscului de cancer al intestinului gros. S-a demonstrat că un regim alimentar bogat în fructe şi legume reduce riscul îmbolnăvirii, de asemenea, se pare că un regim alimentar bogat în fibre şi sărac în grăsimi animale contribuie la reducerea acestui risc.
Uneori, cancerul intestinului gros şi de rect poate apărea şi în absenţa factorilor descrişi mai sus. Alţi factori de risc pentru cancerul intestinului gros sunt:
Alcoolul consumat în cantităţi crescute zilnic, ce dublează riscul de a dezvolta boala, în special în cazul consumatorilor de bere.
Fumatul şi în particular cu debut precoce, creşte riscul de cancer al intestinului gros.
Acizii biliari, după colecistectomie, care circula continuu, fără depozitare, cresc riscul de expunere la bacteriile intestinale producând astfel produşi cancerigeni.
Bolile inflamatorii intestinale precum colită ulcerativă şi boala Crohn cresc riscul de cancer al intestinului gros de 4 până la 20 de ori. Cancerele debutează, de obicei, în zonele cu fisuri recto-anale.
Simptomele şi semnele cancerului intestinului gros
Cancerul intestinului gros se dezvoltă încet şi necesită un interval de timp destul de mare pentru a cauza simptome, care depind de localizare, tipul leziunilor, extindere şi complicaţii.
Cel mai întâlnit simptom este sângerarea la defecare. Atunci când aceasta apare şi pacientul nu are hemoroizi sau boala diverticulară, trebuie luată în considerare o afecţiune malignă. Tenesmele (crampe la nivelul micului bazin) sau senzaţia de evacuare incompletă pot fi prezente. Durerea este întâlnită dacă este afectată zona perianală.
Unii pacienţi se prezintă la medic cu semne şi simptome ale metastazării la distanţă, cum ar fi ascita (acumularea de lichid în cavitatea abdominală), hepatomegalia (creşterea dimensiunii ficatului), adenopatia limfatică supraclaviculară (creşterea în volum a ganglionilor din zona claviculei).
La momentul diagnosticului, 10-20% din pacienţi au deja metastaze. De aceea, este foarte important să mergeţi la medic imediat ce prezentaţi unul dintre simptomele.
Ficatul este organul în care cancerul intestinului gros metastazează cel mai des, urmat de plămân.
Metode de diagnosticare a cancerului intestinului gros
Medicul vă va recomanda nişte analizele de laborator ce pot include: teste de sânge: hemoleucograma pentru evidenţierea unei anemii, teste funcţionale hepatice al căror rezultat poate fi anormal în cazul metastazelor hepatice şi testul hemocult pozitiv.
Alte investigaţii specifice sunt cele imagistice care pot cuprinde:
1. Rectosigmoidoscopia poate diagnostica tumorile situate în primii 20-30 de cm spre interior pornind de la marginea anală, dar trebuie urmată de investigarea întregului colon, cu scopul de a exclude leziunile sincrone, de tip adenomatos sau chiar cancer.
2. Clisma baritată cu dublu contrast necesită dietă specială hidrică, clisme evacuatorii şi lavaj cu substanţe neresorbabile. Dezavantajele acestei metode de investigaţie sunt iradierea, iar performanţele la nivelul rectului şi sigmoidului sunt slabe, reuşind să evidenţieze doar 71% din cancer, faţă de colonoscopie cu 91%.
3. Colonoscopia reprezintă standardul pentru examinarea colonului. Necesită o pregătire prealabilă a mucoasei colonului, sedare şi analgezie. Un avantaj este posibilitatea de a preleva biopsie pentru examen anatomo-patologic şi de a îndepărta leziunile polipoide pediculate sau sesile prin polipectomie sau distrugându-le cu “hot biopsy”, coagulare cu laser sau argon.
Medicul va stabili care sunt investigaţiile de care dumneavoastră aveţi nevoie. Pentru a stabili dacă tumora poate fi îndepărtată chirurgical şi a stabili regimul de tratament este necesar diagnosticul extensiei tumorii, prin laparoscopie şi analiza a cel puţin 8 grupe ganglionare.
Tratamentul cancerului intestinului gros
Şansa vindecării pacienţilor ce suferă de cancer al intestinului gros este strâns legată de stadiul bolii la momentul diagnosticării. Cu cât boala este diagnosticată mai devreme, cu atât şansele de vindecare sunt mai mari.
Adesea, cancerul intestinului gros nu prezintă niciun simptom până în stadiul final al bolii. Atitudinea terapeutică în cancerul intestinului gros este una multidisciplinară. Intervenţia chirurgicală este indispensabilă în această localizare, putând fi asociată, în funcţie de stadiul bolii, de administrarea de chimioterapie şi şedinte de radioterapie. Majoritatea schemelor de chimioterapie clasică au efecte adverse care afectează calitatea vieţii pacienţilor, însă acestea pot fi prevenite din timp prin medicaţie specifică.
Tratamentele standard pentru cancerul intestinului gros sunt chirurgia, chimioterapia şi terapiile biologice. Iniţial, la cei mai mulţi dintre pacienţi se îndepărtează chirugical cât mai mult posibil din tumoră, intervenţie numită „rezecţie”. În fază incipientă, cancerul are potenţial de vindecare dacă toate celulele tumorale pot fi îndepărtate cu succes. Conştientizarea şi screeningul sunt, deci, vitale pentru îmbunătăţirea prognozei pacientului şi, în final, o şansă de supravieţuire. Pacienţii cu o formă avansată a bolii (stadiul metastatic) sunt trataţi, de obicei, cu chimioterapie după tratamentul chirurgical, cunoscut sub numele tratament de „prima – linie”. Tratamentele biologice pot fi administrate fie singure, fie asociate cu chimioterapia.
Anual, în Europa, aproape 190.000 pacienţi sunt diagnosticaţi cu acest tip de cancer. Problema este că aproximativ 20% dintre pacienţi sunt, în momentul diagnosticării, deja în faza de metastază a bolii (cancerul s-a extins dincolo de intestinul gros). De aceea, rata mortalităţii în Europa depăşeste 100.000 de pacienţi pe an.
„Fiecare dintre noi trebuie să fie corect şi complet informat pentru a preveni atât cancerul de intestin gros, cât şi alt tip de boală. Românii trebuie să conştientizeze pericolul bolii şi importanţa unui control medical făcut la timp, pentru că acest tip de cancer dacă este diagnosticat în stadiu incipient, poate fi tratat şi vindecat cu succes”, a declarat Cezar Irimia, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer.
Campanie de informare în luna martie
În fiecare an, în toată lumea, luna martie este dedicată luptei împotriva cancerului de intestin gros. Cu această ocazie, Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România a lansat o campanie de informare cu privire la cancerul intestinului gros.
Campania “Nu lăsaţi neglijenţa să vă despartă!”, se adresează în mod special persoanelor cu vârsta de peste 50 de ani, deoarece 90% dintre pacienţii care se confruntă cu această boală se încadrează în această categorie. Însă, nici persoanele cu vârsta de până la 50 de ani nu trebuie să ignore eventualele simptome şi să se prezinte la medic pentru un consult de specialitate.
