Cum poate fi asimilat un atentat de magnitudinea celor din 11 septembrie si 11 martie? Cum poate fi recuperata normalitatea dupa o asemenea tragedie traita? Asternerea pe hartie a sentimentelor poate ajuta pe termen lung, dupa cum arata un studiu realizat de cercetatori spanioli, care au comparat reactiile cetatenilor spanioli cu cele ale americanilor, dupa atentatele asupra Turnurilor Gemene si trenurilor din gara Atocha, noteaza ziarul El Mundo, citat de Agerpres.
"Dupa atentate ne temeam ca populatia va fi afectata de stresul posttraumatic", a explicat Itziar Fernandez, de la Universitatea Nationala de Educatie la Distanta (UNED) si autoare a studiului publicat in revista International Journal of Clinical and Health Psychology. La acest proces de recuperare a ajutat foarte mult scrisul.Cercetatorii au analizat relatarile a 325 de persoane care traiau in SUA in momentul producerii atentatelor de la 11 septembrie si le-au comparat cu cele scrise de 333 de rezidenti in Spania in timpul atentatelor din 11 martie.
Textele au fost scrise intre saptamana a treia si a opta dupa producerea atentatelor. In aceasta perioada, indiferent de loc sau de cultura, sentimentele care intervin dupa acest tip de evenimente sunt universale. Referirile la furie, suparare, neputinta sau alte emotii negative au fost similare la ambele populatii. Dar a existat si o deosebire importanta intre spanioli si americani. In timp ce primii si-au incadrat relatarile in grup folosind foarte mult persoana a doua si a treia, americanii au dat dovada de o personalitate mai individualista scriind adesea la persoana intai. "O deosebire care s-a remarcat si la vremea respectiva, avand in vedere ca dupa atentatele de la 11 septembrie nu au existat manifestatii de solidaritate, asemeni celor multitudinare dupa atentatele de la 11 martie", arata Fernandez, care pune acest lucru pe seama traditiei culturale.
Dincolo de aceasta diferenta, studiul arata ca asternerea pe hartie a emotiilor are efecte pozitive pentru toate persoanele, pentru ca le ajuta sa se descarce si sa dea un sens celor intamplate. "Desi pe termen scurt simptomele afective se agravau in randul victimelor (pentru ca, povestindu-le retraiau tragedia, fapt ce le inrautatea starea negativa), pe termen mediu si lung le-a ajutat sa se simta mai bine si sa viziteze mai rar medicul", se arata in studiu. Totusi, efectul este contrar prin consumul excesiv de mass-media. La 8 saptamani dupa atentate, studiul a constatat ca persoanele care urmareau in mod repetat imaginile atentatelor se simteau mai rau decat cele care se uitau mai putin la televizor.
Sentimentele negative care apar dupa un atentat trec prin diferite faze: stare de soc, inhibitie si adaptare. In primele trei zile de la eveniment, victima se gandeste la cele intamplate si vorbeste mult pe aceasta tema. Dupa trei sau patru saptamani, nevoia de a vorbi este mai mica, dar apar si sentimentele de anxietate si tristete. Dupa doua luni, atat gandurile cat si conversatiile diminueaza iar persoana incepe sa se simta mai bine. In termeni emotionali, indivizii reactioneaza in mod similar, experimentand aceleasi sentimente care merg de la teama, la furie si de la tristete la depresie, explica cercetatorii care au verificat ca orice emotie pozitiva sau vesela in aceste zile este considerata nepotrivita.
Efectele pozitive ale scrisului sunt bine cunoscute de terapeuti, care incearca sa impinga persoana care a suferit o trauma sa astearna in scris cele intamplate, sa reconstruiasca imaginile si senzatiile pentru a le da un inteles global, pentru a descoperi de ce si cum s-a intamplat. In ce priveste cuvintele folosite de martorii la evenimentele din 11 septembrie si 11 martie, au predominant cele derivate din "moarte" si "terorism".
