14.6 C
București
miercuri, 17 aprilie 2024
AcasăGDPRInterviu. Preşedinte APMGR: Nu există suficient curaj pentru a aplica anumite practici

Interviu. Preşedinte APMGR: Nu există suficient curaj pentru a aplica anumite practici

De curând, Asocia­ţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) a elaborat un program de măsuri ce vizează scăderea cheltuielilor cu medicamente de aproximativ 100 milioane de euro anual, pe care l-au înaintat autorităţilor de profil, reprezentând atât economii la bugetul de stat, cât şi diminuarea costurilor suportate de pacienţi. Ce presupune acest program – bazat pe un studiu elaborat, rezultat al unei cercetări extensive realizate în colaborare cu KPMG – pentru industria de medicamente din România, dar mai ales din punct de vedere al interesului pacienţilor, discutăm cu Dragoş Damian, preşedinte al APMGR.

Vorbind de ­medicamente ­generice, ce interes ­reprezintă dezvoltarea ­acestui sector din punctul de vedere al pacienţilor, ­beneficiarii acestor produse?

Când o persoană este bolnavă nu contează dacă medicamentul pe care îl ia este inovativ, generic sau de altă natură, dacă este roşu sau verde. Important este ca acel medicament să-şi facă efectul şi omul să se simtă bine. Ceea ce trebuie să-l intereseze însă este ca el să plătească valoarea corectă, adică să nu plătească mai mult dacă există o variantă mai ieftină. Acesta este avantajul pe care-l oferă medicamentele generice, care sunt medicamente de absolut aceeaşi eficienţă, siguranţă şi calitate ca şi medicamentul original, inovativ. Dovezile ştiinţifice certifică siguranţa, calitatea şi eficienţa medicamentelor generice.

De ce este mai ieftin ­medicamentul generic şi ­până unde poate merge această diferenţă de preţ?

În momentul în care este descoperită o moleculă – cea care reprezintă substanţa activă din medicament -, regulile de proprietate intelectuală la nivel mondial spun că acea moleculă poate fi vândută în sistem de monopol de către producător timp de 20 de ani. La capătul celor 20 de ani, timp în care trebuie să se recupereze banii care au fost alocaţi pentru cercetare, aceleaşi reguli de proprietate intelectuală spun că oricare alt producător poate comercializa acea moleculă ca marcă proprie sau sub altă marcă. Rezultatul este că apare un medicament mai ieftin, deoarece nu mai include costurile pentru cercetare şi inovare. După cum s-a demonstrat în ultimii cinci ani, costul unui medicament generic poate fi chiar cu 90% mai mic decât al celui inovativ. În Europa, la o piaţă farmaceu­tică de circa 500 miliarde de euro pe an, utilizarea medicamentelor generice aduce economii de 18-20 miliarde de euro în sistemul de sănătate. Există cinci-şase produse absolut identice ca eficienţă, siguranţă şi cali­tate, la care diferă marca şi poate culoarea cutiei, pe care poţi să dai 1 leu sau 5 lei. Tu, ca pacient, alegi cât vrei să dai pe medi­cament.

De unde ştie pacientul acest lucru?

Este rolul medicului, apoi al farmacistului să-l informeze pe pacient că există mai multe variante, inclusiv unele mai ieftine. Dacă un medicament la coplată costă 1 leu şi altul 5 lei, pacientul trebuie să se debaraseze de clişeul că cel mai ieftin este mai prost. Este total greşită această mentalitate. În ţări precum Elveţia, Cehia sau Germania este scris pe reţetă ceva de genul: “Ai verificat cu medicul şi farmacistul dacă ai şi o variantă mai ieftină?”. Atât Ministerul Sănătăţii, cât şi Casa Naţională de Sănătate au găsit că este o idee bună şi poate fi tipărit şi la noi pe reţeta electronică.

Un alt lucru foarte important şi care e, chiar dacă indirect, tot în folosul pacientului, este faptul că, făcând economii cu aceste medicamente generice, acei bani sunt redistribuiţi tot în sistemul sanitar.

Care sunt obstacolele cu care vă confruntaţi şi ce măsuri aţi propus pentru a fi înlăturate aceste impedimente?

Am monitorizat situaţia din ţările europene, am analizat situaţia din România şi am încercat să vedem ce tip de obstacole întâmpinăm atât ca industrie, cât şi ca medicament generic, obstacole care fac ca aceste medicamente să nu ajungă la pacienţi. Obstacolele pe care le întâmpinăm se datorează în primul rând perioadelor foarte lungi de înregistrare a medicamentului – de până la doi ani –, de obţinere a preţului şi a compensării. În legătură cu preţul medicamentului, statul român pretinde că avem cele mai mici preţuri la medicamente, ceea ce este real. Dar tocmai această politică a celui mai mic preţ, în situaţia în care condiţiile din România diferă de cele din ţările din vestul Europei, fac din el un preţ nerentabil. Există câteva aspecte care, dacă vor fi clarificate, medicamentul generic va ajunge la pacient.

Taxa clawback este de aşa natură construită încât producătorii de medicamente trebuie să plătească o cotă-parte din venitul farmaciştilor şi distribuitorilor. Ea este calculată la preţul de raft, în condiţiile în care preţul produsului este de doar 60% din preţul de raft. Mai mult, această taxă este aplicată astfel încât ea trebuie plătită trimestrial. Noi plătim taxa clawback pentru trimestrul II al anului în curs, însă încasăm acum banii din vânzarea medicamentelor pe trimestrul II al anului trecut. Apoi, există un risc şi mai mare: o farmacie sau un distribuitor poate intra în faliment, condiţii în care noi nu mai vedem banii pentru care am plătit deja taxa. Intrarea în insolvenţă este un sport naţional la noi, deci riscurile sunt mari.

Aceste obstacole fac imposibilă educarea pacientului că există şi medicamente mai ieftine de care pot beneficia. Am înaintat forurilor competente aceste observaţii şi am semnat şi un protocol cu Ministerul Sănătăţii.

Sunteţi optimist, aveţi ­semnale că se va trece ­curând la punerea lor în ­practică?

Avem toată înţelegerea, se pare, din partea Ministerului Sănătăţii şi a Casei Naţionale de Asigurări, iar acest lucru este foarte important, dar punerea în practică a unui plan concret întârzie. Întârzie, desigur, şi pentru că mai sunt şi alte priorităţi în sistemul sanitar, dar, îndrăznesc să spun, şi pentru că nu există suficient curaj pentru a aplica anumite practici.

Există interese mai puternice din partea companiilor de ­medicamente inovative?

Nu suntem neapărat într-o confruntare. Ele au priorităţile lor, noi le avem pe ale noastre. În cele din urmă, ele converg către unul comun: accesul pacienţilor la medicamente.

Pe noi ne interesează, în plus, având în vedere că avem şi activitate economică în România, şi un mediu de afaceri care să ne permită să continuăm să investim. România a pierdut din cauza acestui mediu ostil şi impredictibil investiţii de 100 milioane de euro la nivelul unui an. Şi toate acestea reprezintă retehnologizări, creşterea competitivităţii economice, exporturi, mai multe taxe şi impozite pentru statul român care merg şi-n sistemul sanitar.

La solicitarea unora dintre instituţiile implicate, noi chiar am adus propuneri concrete privind modificarea metodologiei de calculare a preţurilor. Am făcut şi o propunere de proiect referitoare la taxa clawback. Nu mai rămâne decât ca toate bucăţile puzzle-ului să se reunească, să fie verificate şi puse în practică fără teamă, deoarece aceste măsuri nu vor aduce decât economii atât în bugetul statului, cât şi în buzunarele pacientului. Şi mi-aş dori foarte mult ca dialogul, de fapt tetralogul, pentru că este vorba de Ministerul Sănătăţii, Casa de Sănătate, Ministerul Finanţelor şi Agenţia Medicamentului, să funcţioneze la parametrii normali şi toate măsurile pe care vor să le implementeze să fie discutate şi cu noi înainte.

Beneficii

Contribuie cu 1,5% la PIB

Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România, organizaţie nonguvernamentală, a fost înfiinţată în 2009 şi cuprinde 18 producători de medicamente generice, dintre care 10 au operaţiuni industriale pe teritoriul României.

* Industria generică locală contribuie cu circa 1,5 % la PIB.
* România produce aproximativ 1.500 de medicamente generice.
* Peste 8.000 de angajaţi.
* 15.000 de locuri de muncă ­generate de industriile conexe.
* Exporturi estimate la peste 200 milioane de euro anual.

Cele mai citite

20 de țări vor cumpăra 500000 de obuze pentru Ucraina din afara Europei

Premierul ceh Petr Fiala a declarat marţi că 20 de ţări s-au angajat să cumpere o jumătate de milion de obuze pentru Ucraina din...

“Cătălin Cîrstoiu trebuie să iasă în spațiul public și să explice toate aceste acuzații”, declară liderul PSD, Marcel Ciolacu

"Domnul Cătălin Cîrstoiu trebuie să iasă în spațiul public, în fața presei, și să explice toate aceste acuzații", a declarat liderul PSD, premierul Marcel...

VIDEO. Klaus Iohannis, noi declarații despre candidatura NATO: “Discuţii se poartă, sunt foarte intense”

Președintele Klaus Iohannis a subliniat că, în ceea ce privește chestiunile legate de NATO, discuțiile și negocierile nu se desfășoară în public. Aceste remarci...
Ultima oră
Pe aceeași temă