Alimentația excesivă poate avea urmări neplăcute asupra stării generale de sănătate și în special a sistemului digestiv.
Digestia presupune o serie de reacții chimice în care alimentele sunt descompuse în componentele din care ne luăm nutrienții și energia. Materialul care rămâne după descompunere merge mai departe pe tractul intestinal pentru eliminare. O parte din aceste resturi sunt gaze inodore în condiții normale, fiind purtate ușor de intestin; acestea sunt metanul, oxigenul, azotul. Trecerea acestor gaze, fără durere, este cunoscută sub numele de flatulență și cu toții trăim această parte normală a digestiei. Însă, când se produc alte gaze, la temperaturi și presiuni mai mari, rezultatul poate fi foarte neplăcut. Gazele formate în acest caz sunt niște compuși care conțin sulf și produc acea stare de disconfort, chiar dureroasă, când abdomenul se balonează și devine dificil chiar să ne îmbrăcăm.
Persoanele care au în mod curent această problemă suferă, probabil, de o intoleranță alimentară, iar balonarea este un semnal al organismului care nu trebuie ignorat – atrage atenția lector dr. Lygia Alexandrescu, specialistă în nutriție.
Cauze frecvente ale balonării
1. Alimentația excesivă – atunci când se consumă porții mari de alimente și se mai și combină macronutrienții (proteine, lipide, glucide) în mod necorespunzător apare fenomenul de balonare. Există o serie de alimente care ar putea cauza balonarea: fasolea, conopida, varza, ceapa, usturoiul, care trebuie să fie consumate în cantități limitate sau chiar eliminate din dietă.
2. Intoleranța alimentară – mai ales la lactoză și la gluten. Intoleranța anumitor alimente poate fi stabilită doar prin teste specifice și, deci, trebuie să ne adresăm unui medic gastroenterolog.
3. Aerofagie – înghițirea unor cantități mari de aer poate cauza balonare. Lucruri simple cum ar fi vorbitul în timpul mesei, băutul lichidelor cu paiul sau mestecarea gumei trebuie eliminate pentru a reduce incidența balonării.
4. Sindromul de colon iritabil este adeseori asociat cu balonarea, însă evaluarea și tratamentul vor fi făcute de către un medic de specialitate.
5. Constipația este una din cauzele cele mai frecvente ale balonării. Pentru combaterea constipației trebuie crescută cantitatea de fibre alimentare asimilate: fructe, legume, cereale neprelucrate etc. De asemenea, trebuie consumate opt pahare cu apă pe zi. În absența fluidelor constipația devine și mai severă.
Remedii. Sfaturi practice pentru a scăpa de balonare
1. Plimbare ușoară după masă – mișcarea poate stimula eliberarea hormonilor care încurajează activitatea digestivă.
2. Eliminarea gazului nedorit – există medicamente care descompun repede gazele în exces.
3. Ceaiul de mentă sau de fenicul ajută la eliminarea gazelor.
4. Fibrele alimentare trebuie consumate în cantități mai mari în cazul în care balonarea este cauzată de spasm intestinal.
5. Eliminarea stimulenților – ceaiul negru, cafeaua, ciocolata, grăsimile.
6. Atenție la lactate – pot fi înlocuite cu produse fără lactoză.
7. Evitarea temperaturii prea reci sau prea calde a alimentelor pentru a scădea incidența aerofagiei.
8. Observarea și notarea alimentelor care produc balonare și, implicit, eliminarea lor din dietă.
9. Diagnosticarea – balonarea poate semnala prezența unor afecțiuni serioase ale tractului digestiv și, dacă nu cedează prin remedii simple, aplicate acasă, este necesar să ne adresăm medicului pentru un examen complet.
Câte ouă putem consuma de Paște
Medicii spun că nu trebuie să ne facem griji, pentru că putem consuma un ou în fiecare zi, fără să se înregistreze o creştere a colesterolului din sânge. În plus, acest aliment are un conţinut bogat de nutrienţi vitali pentru buna funcţionare a organismului. De pildă, gălbenuşul conţine peste 20 de vitamine şi minerale, iar 40% din acesta este proteină.
Specialista în nutriţie Lygia Alexandrescu ne dă asigurări că oul este un aliment complet, care totuşi nu trebuie consumat în exces: „În perioada Paştelui putem consuma nu mai mult de un ou pe zi. Dacă simţim nevoia să mâncăm mai multe, atunci vor fi trei pe săptămână. De cele mai multe ori facem exces pentru că nu doar oul consumat ca atare este ingerat, ci mai avem şi alte produse, cum ar fi pasca, de exemplu, care conţine ouă, sau cozonacul, borşul de miel, dacă este dres cu ou. Avem deci un aport mare de ouă în această perioadă. Preparatele care conțin ouă trebuie consumate separat, ca gustări, adică în locul meselor cu fructe, aşa cum suntem obişnuiţi în perioada normală a anului. Vom consuma 100-150 de grame de cozonac sau de pască, pentru că sunt foarte calorice“.
Un studiu publicat în revista British Medical Journal relevă faptul că oul conţine foarte mulţi antioxidanţi ce reduc riscul de cancer şi împiedică apariţia bolilor cardiovasculare. Însă multe persoane se tem de riscul creşterii colesterolului mai ales din cauza consumului de gălbenuş de ou. Lygia Alexandrescu explică pentru RL că, totuşi, nu trebuie să ne facem griji prea mari dacă este vorba de un consum moderat: „Oul este albumină curată, este proteină de foarte bună calitate, ovoalbumina, un nutrient extrem de important şi extrem de valoros. De asemenea, acidul folic şi tot complexul de folaţi prezent în oul fiert, deci gătit dietetic, este la fel de valoros şi, consumat cu moderaţie, într-adevăr ne ajută să ne protejăm membrana celulară de atacul radicalilor liberi. Însă, consumat în exces, riscul este de creştere a valorilor LDL (colesterolul „rău“ – n.n.), dar şi de creştere ponderală“.
