20.8 C
București
joi, 28 martie 2024
AcasăSpecialRiscurile pentru sănătate ale băuturilor pe bază de bere

Riscurile pentru sănătate ale băuturilor pe bază de bere

APC România a achi­ziționat din marile structuri comerciale ale capitalei 45 de tipuri de băuturi pe bază de bere în vederea analizării informațiilor menționate pe etichetă. Scopul acestei analize îl constituie informarea și educarea consumatorilor de astfel de produse.  Studiul a fost realizat de către o echipă coordonată de dr. ing. biochimist Mădălina Iliș și dr. ing. biochimist Mihai Rissdorfer, experți produse alimentare ai APC România. La realizarea studiului s-au avut în vedere prevederile legale în vigoare referitoare la etichetarea alimentelor, în special:

a) Scopul etichetării – de a da consumatorilor informațiile necesare, suficiente, verificabile și ușor de comparat, astfel încât să permită acestora să aleagă acel produs care corespunde exigențelor lor din punct de vedere al nevoilor și posibilităților lor financiare, precum și de a cunoaște eventualele riscuri la care ar putea fi supuși. 

b) Informațiile înscrise pe etichetă nu trebuie să inducă în eroare consumatorii, la achiziționarea produselor, în privința carac­teris­ticilor alimentului și în spe­cial a naturii, identității, proprietăților, compoziției, can­tității, durabilității, originii sau provenienței sale, precum și a metodelor de fabricație sau de producție. 

c) Prevederile privind ingredientele, modul de introducere pe etichetă și indicarea ingredientelor cu potențial alergen.

d) Prevederile privind denumirea sub care este vândut alimentul care trebuie să corespundă naturii, genului, speciei, sortimentului sau proprietăților alimentului ori materiilor prime utilizate în fabricație.

Pentru acest studiu ne-am propus următoarele obiective:

– Eliminarea confuziei create în rândul consumatorilor cu privire la cele două produse: produsul “bere“  și produsul “băutură pe bază de bere“.

Berea este o băutură alcoolică spumoasă, saturată cu dioxid de carbon, obținută prin fermentarea mustului de bere preparat din malț pentru fabricarea berii, hamei și/sau produse din hamei, apă și drojdie de bere fără adaos de alcool etilic, aromatizatori și aditivi gustativi. Băutură pe bază de bere (mix de bere) este o băutură alcoolică cu concentrația maximă de 7% vol., fabricată pe bază de bere, cu utilizarea zaharului sau a siropurilor de zaharuri și/sau a materiilor prime vegetale, fructelor, pomușoarelor, sau a produselor de prelucrare a acestora, și/sau a aditivilor alimentari gustativi și aromatici.Cele două definiții de mai sus, date celor două produse, ar trebui să elimine confuzia creată în rândul consumatorilor cu privire la acestea. Din păcate, pentru 27% din produsele analizate, denumirea descriptivă a produselor, cum ar fi „Amestec de bere blondă și limonadă cu suc de…“ sau „Băutură din bere cu aromă de…“, și la care procentul de bere este sub 50%, induce în eroare consumatorii, creându-le percepția falsă a unui nou tip de bere, deși produsul conține mai mult suc de fructe sau limonadă.  Conținutul în alcool al produselor analizate variază de la 0 la 8,5% în volum.

– Identificarea provenienței tipurilor de băuturi pe bază de bere.

În privința țării de origine a produselor analizate a reieșit că: 33% din produse sunt fabricate în România, 27% în Germania, 22% în Belgia, 8% în Olanda, 4% în Austria, 4% în Cehia, iar 2% din produse au mențiunea „Fabricat în UE“.  Numărul mare de astfel de produse realizate în țara noastră certifică, din păcate pentru consumatori, existența unei cereri mari pentru acest tip de produs, susținută și de  preț, care variază între 1,29 lei și 10,25 lei.

– Identificarea aditivilor alimentari utilizați în compoziția acestui tip de produs, care prezintă un risc de apariție a unor afecțiuni medicale în cazul unui consum constant și pe termen lung.

În 66% din produsele analizate au fost identificați următorii aditivi alimentari: aspartam, acesulfam de potasiu, ciclamat de sodiu, zaharina și sărurile sale, acid citric, albastru briliant, benzoat de sodiu și caramel amoniacal. Asupra aditivilor mentionați mai sus planează cele mai multe suspiciuni privind generarea unor condiții medicale cum ar fi: migrene, astm, epilepsie, boli cardio-vasculare și alergii.

În cele ce urmează vom realiza o des­criere sumară a acestora.

n
Aspartamul (E 951) este un îndulcitor artificial care are o putere de îndulcire de 180 de ori mai mare decât zahărul, fiind lipsit de calorii și asupra căruia există suspiciuni privind declanșarea următoarelor afecțiuni medicale: alergii, migrene, spasme musculare, boli cardio-vasculare.

– Acesulfam de potasiu (E 950) este un îndulcitor sintetic care are o putere de îndulcire de 200 de ori mai mare decât zaharul, lipsit de calorii și asupra căruia exista suspiciuni privind declanșarea unor afecțiuni identice cu ale aspartamului.

– Ciclamat de sodiu (E 952) este un îndulcitor artificial care are o putere de îndulcire de 30 de ori mai mare decât zahărul. Acest aditiv nu este autorizat în SUA ca urmare a unor studii care au arătat posibile efecte carcinogene.

– Zaharina și sărurile sale de Na, K si Ca (E 954) este un îndulcitor artificial.

– Acid citric (E 330) este un compus organic, cristalin, fără culoare, care aparține clasei de acizi carboxidici și este folosit ca acidifiant. Poate provoca dureri abdominale și poate ataca smalțul dinților.

– Albastru briliant (E 133) este un colorant albastru care poate provoca alergii la persoanele cu astm moderat.

– Benzoat de sodiu (E 211) este un conservant cu acțiune antibacteriană și antifungică în mediul acid. Asupra acestuia planează suspiciuni cu privire la generarea unor alergii.

– Caramel amoniacal (E 150 c) este un colorant maroniu obținut prin arderea zahărului în prezența amoniacului. Este susceptibil de declanșarea unor alergii. De asemenea, distruge Vitamina B6 din organism.

La fabricarea acestui tip de produs s-au mai folosit și alți aditivi alimentari, cum ar fi: acid carminic (colorant), acid lactic (acidifiant), acid ascorbic (antioxidant), acid carbonic (conservant), citrat disodic (corector de aciditate), citrați de potasiu (corector de aciditate), carbonați de magneziu (corector de aciditate), verde natural C 15, benzoat de sodiu (conservant), arome și stabilizatori (gumă de carruba, gumă esterică, pectine, extract de guillala și guma de acacia).

Din păcate, doar 9% din produsele analizate nu conțin aditivi alimentari.

– Analiza altor informații de pe etichetă, din punct de vedere al necesității existenței acestora și al clarității mesajului transmis consumatorului.

Mențiunea „A se feri de temperaturi ridicate și îngheț“ este neclară pentru consumator și nu-l poate ajuta pe acesta în privința identificării temperaturii de păstrare a acestui produs. În tratatele de specialitate se recomandă ca produsele de acest tip să fie păstrate la temperaturi situate peste temperatura de îngheț, dar nu mai mari de 12 grade Celsius și ferite de razele solare.

Doar 24% din produsele analizate au pe ambalaj mesaje de responsabilitate socială de tipul „Nu consuma alcool în timpul sarcinii“ sau alte tipuri de pictograme prin intermediul cărora să se atragă atenția în privința interzicerii consumului acestui produs de către anumite categorii de consumatori care nu au vârsta sau starea medicală adecvată unui astfel de consum.

Ingredientele cu potențial alergen nu sunt, pe eticheta anumitor produse, evidențiate în mod clar, conform legislației în vigoare, existând riscul ca unii consumatori alergici la anumite substanțe din compoziția acestor produse să aibă probleme de sănătate în urma consumului.

De exemplu drojdia, a doua sursă de alergii alimentare, se găsește nu doar în pâine ca drojdie de brutărie, ci și în bere.

Aceasta provoacă alergii la unele persoane, și, în același timp, irită tractul digestiv, făcându-l mai permeabil la proteinele nedigerate din hrană. Acest lucru sporește posibilitatea dezvoltării unei reacții alergice la orice și de aceea unele persoane se simt cel mai rău când consumă alimente la care sunt alergice.

Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România (APC România) este o organizaţie neguvernamentală, apolitică şi nonprofit, înfiinţată la data de 28 februarie 1990. APC-România este singura organizație de utilitate publică, membră a Organizaţiei Europene a Consumatorilor – BEUC, care are ca principal obiectiv apărarea, promovarea şi reprezentarea prin toate mijloacele legale ale drepturilor şi intereselor consumatorilor în raporturile cu operatorii economici şi instituţiile statului.   

Berea trebuie să rămână un produs 100% natural, realizat din cele 4 ingrediente (apă, malț din orz, hamei și drojdie de bere) care de-a lungul timpului au subliniat într-un mod unic culoarea, aroma și gustul specifice acestui produs. Amestecul de bere, aditivi alimentari și sucuri de fructe nu contribuie în nici un fel la completarea unor nutrienți necesari organismului în fiecare zi, dimpotrivă, anumiți aditivi alimentari (aspartam, acesulfam de potasiu, ciclamat de sodiu, zaharina și sărurile sale, caramel cu amoniac, albastru briliant, acid citric și benzoat de sodiu) folosiți în unele produse de acest gen sunt susceptibile de efecte negative asupra sănătății, mergând de la simple alergii până la boli mai grave, precum afecțiunile cardio-vasculare.“ conf. univ. dr. Costel Stanciu, președintele APC România

Cele mai citite

Rusia cere o reuniune ONU pe tema atacului NATO asupra Iugoslaviei, de acum 25 de ani

Rusia a cerut organizarea unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU care să discute atacul NATO asupra Iugoslaviei, din anul 1999. Cererea Rusiei ar...

Copilul tău și-a pierdut pofta de mâncare? Iată ce trebuie să faci!

Lipsa de apetit la copii reprezintă o problemă comună, care adesea îngrijorează părinții. Este esențială o abordare atentă și informată pentru a identifica cauzele...

Un bărbat din Harghita a găsit un proiectil și două cartușe în curtea casei

Un bărbat dintr-un sat din Harghita a sunat miercuri seara la 112 și a anunțat că a găsit în curte în urma unor săpături,...
Ultima oră
Pe aceeași temă