Asociaţia Distribuitorilor Europeni de Medicamente consideră că această criză a fost provocată de erorile autorităților în privinţa politicii de stabilire a prețurilor. Jurnalistul Vlad Mixich, preşedintele Observatorului Român de Sănătate, declară pentru „România liberă“ că, în lipsa unei echipe de specialişti competenţi, Ministerul Sănătăţii aplică metoda "trial and error", în urma căreia suferă mii de pacienţi, care nu găsesec în farmacii medicamente esenţiale pentru diverse patologii.
Asociaţia anunţă că lucrează la o propunere legislativă de includere a medicamentelor importate paralel în lista de rambursări pentru a permite accesul pacienților din România la medicamentele retrase de producători din motive comerciale și inaccesibile pentru pacienții români la prețurile curente. În ultimii 6 ani, nivelul pieței intracomunitare în acest segment a fost de peste 4,5 miliarde de euro, din care piața din România a reprezentat aproximativ 250-300 milioane de euro.
„Dacă la începutul lui 2015 numărul medicamentelor înregistrate în România depăşea 6.000, până în prezent, un sfert dintre medicamente au fost retrase oficial de producători. Numai din 2016 și până acum, peste 600 de medicamente au fost retrase de pe piață, iar alte câteva sute au fost înregistrate cu notificare pentru retragere. În ultimele luni, numărul notificărilor de retragere de pe piața românească a crescut considerabil, iar acest lucru va duce în perioada următoare la o criză fără precedent a medicamentelor, în special a celor pentru boli grave sau rare, acolo unde pacienții au nevoie imediată și neîngrădită de acces la tratament – atrage atenţia Asociaţia într-un comunicat, avertizând că „mai mulți politicieni au lansat în spațiul public ideea că responsabilitatea pentru criza actuală, pentru cele trecute și pentru cele viitoare aparține societăților care desfășoară activități de comerț intracomunitar cu medicamente. Nimic mai fals. Comerțul -intracomunitar cu medicamente, denumit în spațiul public export și import paralel de medicamente, funcționează după legi stricte, sub autoritatea legislației Uniunii Europene, prin prevalarea principiului de asigurare a serviciului public conform OMS 269/2017“.
Formă de concurență incomodă
ADEM precizează totodată că niciun medicament nu este exportat atunci când stocurile din țară sunt insuficiente şi aminteşte că această activitate legală, reglementată corespunzător, reprezintă o formă de concurență la nivel de preț incomodă pentru marii producători de medicamente, prin diminuarea puterii de piață a acestora, inclusiv pozițiile dominante de pe piețele farmaceutice. Medicamentele exportate sau importate paralel nu au fost nominalizate ca și cauză a acestor deficiențe, dimpotrivă, conform documentului emis de EMA, tranzacțiile intrcomunitare sunt considerate ca fiind de ajutor atunci când pe una dintre piețe există deficit dintr-un anumit medicament“.
Probleme în aprovizionarea cu medicamente esenţiale
Vlad Mixich, preşedintele Observatorului Român de Sănătate, a declarat într-un interviu pentru „România liberă“ că există în continuare probleme de aprovizionare în special cu unele produse ieftine, medicamentele esenţiale aflate pe lista Organizației Mondiale a Sănătăţii şi, conform datelor publicate de ANMDM, în ultimul an au fost depuse 319 notificări de discontinuitate temporară sau permanentă, pentru o bună parte dintre ele invocându-se motive comerciale. „Asta nu înseamnă că au dispărut 319 medicamente din România: pentru unele există alte produse similare sau alternative. Singurul loc unde putem lua pulsul absenței unui medicament din România este pe site-ul http://medicamentelipsa.ms.ro, acolo unde pacienții raportează absența unor medicamente. Și vedem că astfel de raportări apar în continuare“.
Cauzele retragerii unor produse importante
Fostul vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale a Medicamentului a precizat pentru RL că, în România, sunt trei cauze majore ale lipsei unui medicament: „1. Medicamentul respectiv este prea ieftin pentru a mai putea fi sustenabil pentru producător/ distribuitor, care decide să nu-l mai aducă. Asta se întâmplă din cauza politicii Guvernului României, care practică intenționat cele mai mici prețuri la medicamente din Europa. E un mecanism care, pentru a nu dăuna, are nevoie de un reglaj fin: trebuie menținut prețul cel mai redus, dar nu atât de redus încât producătorului să nu-i mai convină și să-l retragă de pe piață. Pentru a aplica un astfel de reglaj fin, Ministerul Sănătății are nevoie de o echipă de specialiști suficient de competentă și de numeroasă. Nu o are. Așa că se aplică metoda trial and error. Doar că atunci când apare o eroare, suferă mii de pacienți.
2. Datorită prețului redus impus în România, exportul paralel devine foarte profitabil. Datorită liberei circulații a mărfurilor prezente în UE, un distribuitor român poate cumpăra un medicament în România la prețul mic impus de stat și îl poate vinde în Germania mult mai scump, deoarece acolo sunt permise prețuri mai mari. E un fel de bișniță cu boala și există firme românești care fac foarte mulți bani doar prin această bișniță. Indiferent ce clamează un distribuitor sau altul, factual România este unul din cei mai mari generatori de export paralel din Uniunea Europeană.
3. Pot apărea probleme de fabricație la acele medicamente pentru care nu există foarte mulți producători (cum sunt unele vaccinuri de exemplu). Atunci când se întâmplă așa ceva, durează până la rezolvarea problemei de către fabricant, iar la stocurile existente au acces în primul rând piețele unde prețurile sunt bune. România rămâne mai la coadă.
Un medicament poate lipsi din România din cauza nr. 1, în timp ce altul lipsește din cauza nr. 3. Absența unui medicament poate avea la origine atât cauza 1, cât și cauza 2. Vedeți așadar că situația nu e chiar simplă, iar autoritățile nu sunt capabile, din motivele enumerate mai sus, să o clarifice. În absența clarității, fiecare actor trage spuza pe turta lui – conchide jurnalistul Vlad Mixich.
Accesul la doctorii, îngreunat
Pe 14 februarie a.c., Parlamentul European a adoptat în plen Raportul asupra alternativelor la nivel european pentru optimizarea accesului la medicamente, elaborat la iniţiativa raportorului Soledad Cabezon Ruiz. În document este prezentată o analiză a -situaţiilor dificile ce privesc aprovizionarea cu medica-mente şi disponibilitatea acestora în ţările UE. În România, de la 1 martie 2017, a intrat în vigoare o măsură care prevede desfiinţarea Comisiilor de avizare din cadrul CNAS și a Caselor de asigurări de -sănătate locale în vederea accelerării accesului pacienţilor la medicamentele esenţiale, prin prescrierea directă a acestora de către medicii de familie sau specialişti. Cu toate acestea, accesul la medicamente continuă să fie îngrădit, medicii reclamând faptul că nu pot prescrie medicamentele, deoarece protocoalele care le permit acest lucru sunt foarte vagi și nu reglementează în amănunt noul mod de prescriere.
5 miliarde de euro este valoarea totală a vânzărilor de medicamente rezultate din distribuţia paralelă în Europa.
Din păcate, normele europene nu reglementează clar modul în care trebuie asigurate stocurile minim necesare de medicamente și, până în toamna anului 2016, nici legislația românească nu era clară. Această clarificare a reglementărilor naționale a fost una dintre mizele majore ale anului trecut și nu a fost simplu ca măsurile necesare să fie promovate: anume definirea clară a stocului minim obligatoriu pe care un distribuitor trebuie să-l asigure pe piața românească și instrumentele de monitorizare a stocurilor. Degeaba spui în lege câte cutii trebuie să asigure producătorul/distribuitorul în România dacă nu ai la îndemână instrumentele prin care să-l monitorizezi și verifici. Echipa adusă la Ministerul Sănătății de fostul ministru Vlad Voiculescu a reușit să clarifice aceste definiții și să construiască mecanismele de monitorizare și verificare. Echipei actualului ministru al Sănătății, Florian Bodog, îi revine aplicarea acestor măsuri și asigurarea continuității lor. Este singura modalitate prin care exporturile paralele pot fi stăvilite, în așa fel încât să nu dăuneze pacientului român, cum se întâmplă astăzi.(Vlad Mixich, preşedintele Observatorului Român de Sănătate)
