Companiile de medicamente generice din România anunţă sute de disponibilizări până la finalul anului, pe fondul menţinerii actualului cadru fiscal şi legislativ, ostil industriei farmaceutice locale.
”Regimul fiscal nesustenabil şi discriminator din ultimii ani a afectat puternic operaţiunile industriale ale companiilor de medicamente generice din România, care anunţă că peste 200 de angajaţi vor fi disponibilizaţi până la finalul anului 2014. Această tendinţă va continua şi în anii următori, dacă nu se iau măsuri concrete pentru îndepărtarea barierelor de acces şi a barierelor investiţionale impuse producătorilor de medicamente generice”, se arată într-un comunicat al Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).
"Autoritățile ar trebui să fie conştiente că industria locală nu este doar un furnizor de medicamente, ci şi un angajator strategic, care oferă locuri de muncă înalt calificate şi un contributor important la creşterea economică, în mod special prin creşterea potenţialului de export al industriei. Companiile membre APMGR asigură 8.000 de locuri de muncă în România şi contribuie, prin impozite directe şi indirecte, cu cca. 1,5% la PIB-ul României", a declarat Laurenţiu Mihai, Director Executiv APMGR.
Potrivit reprezentanților APMGR, tot din cauza cadrului fiscal şi legislativ, vor dispărea în continuare medicamentele ieftine de pe piață, ceea ce afectează pacienții.
Începând cu 2011, când a fost introdusă taxa clawback în actuala formulă de calcul, au dispărut de pe piaţă 1.332 de medicamente. Mai mult de jumătate din aceste medicamente dispărute (888 în total) erau medicamente cu preţ mai mic de 50 de lei, iar 45% erau fabricate în România. Prin dispariţia acestora şi utilizarea variantelor mai scumpe sistemul public, dar mai ales pacienţii, trebuie să plătească mai mult pentru acelaşi tratament.
"Dispariţia medicamentelor generice, accesibile ca preţ, are efecte grave pentru cele mai vulnerabile categorii sociale, dar afectează puternic şi economia românească, prin diminuarea producţiei locale", a adăugat Laurenţiu Mihai.
Deşi sectorul farmaceutic a fost prezentat ca un domeniu strategic pentru economia României în cadrul Strategiei Naţionale pentru Competitivitate 2014-2020, politicile publice în vigoare blochează dezvoltarea economică a acestui sector de producţie şi, în unele cazuri, împing spre insolvenţă companiile producătoare de medicamente generice.
În acest context, APMGR solicită autorităţilor să adopte de urgenţă o serie de măsuri care să faciliteze accesul pe piaţă al medicamentelor generice şi să înlăture barierele care blochează investiţiile în producţia locală. Printre acestea, se numără:
– Corectarea mecanismului de calcul al taxei clawback (prin introducerea unui clawback diferenţiat pentru medicamentele generice) şi reducerea nivelului actual al taxei de peste 20% trimestrial;
– Modificarea mecanismului de stabilire a preţurilor medicamentelor de către Ministerul Sănătăţii prin renunţarea la dubla referenţiere (respectiv compararea preţului genericului atât cu cel al produsului original (max 65%), cât şi cu cel din cele 11 state de referinţă);
– Introducerea unui sistem de monitorizare al prescrierilor şi a unei politici clare în privinţa prescrierii de medicamente compensate;
– Introducerea unor politici de încurajare a prezenţei şi volumului activităţilor locale de producţie ale industriei producătoare de medicamente generice, precum şi definirea adecvată a activităţilor de cercetare şi dezvoltare desfăşurate în facilităţi de profil din România.
Companiile membre APMGR au capacități de producție în Bucureşti, Baia Mare, Cluj Napoca, Târgu Mureş şi Timişoara, unde se produc peste 1.500 de medicamente generice acoperind toate clasele terapeutice.
Din APMGR fac partea companiile Actavis, AC Helcor, B. Braun Pharmaceuticals, Biofarm, Dr. Reddy's, Desitin Pharma, Egis, Fresenius Kabi, Gedeon Richter, Glenmark Pharmaceuticals, Infomed Fluids, Krka, Labormed, Magistra CC, Medochemie, Sandoz, Terapia-Ranbaxy, Teva şi Zentiva.
