DIETĂ. Oțetul inhibă digestia amidonului, dar trebuie consumat în cantități mici
Mitul slăbitului cu oţet
Deși a dobândit pe Internet faima de adjuvant în curele de slăbire, oţetul te va ajuta să pierzi în greutate numai dacă eşti o persoană extrem de răbdătoare.
Există într-adevăr studii care au arătat că oţetul, consumat în cantităţi mici, înainte de o masă bazată pe carbohidrați, inhibă digestia amidonului, încetinind astfel creşterea nivelului de zahăr din sânge. Rezultatele studiilor au fost confirmate și de doctorul David Ludwing, profesor de nutriție la Harvard: „Principala problemă a alimentaţiei moderne o constituie carbohidraţii procesaţi pe care îi mâncăm şi care se digeră şi se absorb prea repede, ceea ce duce la un puseu al concentraţiei de zahăr şi insulină în sânge, iar apoi la o prăbuşire după doar câteva ore care declanşează din nou senzaţia de foame”, a explicat Ludwing.
El sfătuieşte pe toată lumea să consume carbohidraţi cu ardere lentă, cum sunt fasolele, fructele, legumele sau cerealele integrale, iar în ceea ce privește oțetul atrage atenţia că ar trebui folosit „în aceleaşi proporţii în care l-au utilizat oamenii de-a lungul secolelor şi nu în doze farmaceutice”.
Pericolele consumului de oțet
Pe de altă parte, oţetul consumat ca atare este greu de înghiţit şi poate produce tuse, care riscă să ducă la aspiraţia oţetului în plămâni, ceea ce ar putea provoca pneumonie. Au fost făcute publice mai multe cazuri în care oţetul a cauzat spasme ale coardelor vocale, răni pe esofag şi altele. Un medic olandez a raportat chiar un caz al unei paciente de 15 ani ai cărei dinţi s-au erodat pentru că ea obişnuia să bea un pahar de oţet de mere în fiecare zi, în speranţa că va slăbi.
În concluzie, medicii nu interzic oamenilor să consume oţet, dacă ei speră că aşa vor obţine rezultate mai bune, dar îi sfătuiesc să îl dilueze în apă şi să îl înghită odată cu prima gură de mâncare. Astfel, va ajunge să inhibe digestia amidonului, dar nu va produce răni.
Riscurile oțetului pentru diabetici
Unii nutriţionişti, care lucrează cu persoane care suferă de diabet, îşi sfătuiesc pacienţii să fie foarte atenţi, pentru că oțetul nu trebuie considerat „un glonţ magic” care ajută în controlul greutăţii sau al diabetului și nu poate înlocui medicamentele.
„Nu este nimic miraculos sau greşit la oţet, dar dacă cineva crede că poate renunţa la medicamentele pentru diabet şi le poate înlocui cu oţet, recomandarea mea este una singura: NU”, a avertizat specialista în diete Katherine Zeratsky, de la Clinica Mayo din Rochester, SUA.
De altfel, nici o dietă recomandată de Asociaţia Americană de Diabet sau de un nutriționist autorizat de această instituţie nu conține sfaturi privind consumul de oțet.
Mitul slăbitului cu oţet a căpătat amploare în urma unui studiu făcut în 2009 pe o serie de adulţi japonezi obezi, care susţinea că persoanele care au consumat o băutură conţinând una sau două linguri de oţet în fiecare zi au pierdut între 900 g şi 1,8 kg după 12 săptămâni, în timp ce grupul de test care nu a primit această băutură nu a slăbit. În acest studiu, cercetătorii au folosit oţet de mere, considerat a fi oarecum gustos.
Pe lângă slăbit, oamenii au mai folosit oțetul, de-a lungul timpului, pentru tratarea rănilor, calmarea înțepăturilor, ca antidot pentru ciupercile de pe unghii, păduchi sau negi, deși nu există dovezi ştiinţifice care să confirme că aceste tratamente chiar funcţionează.
