Boala Parkinson afectează astăzi aproximativ 6,7 milioane de persoane în întreaga lume, 1,5 milioane fiind europeni, dintre care aproximativ 73.000 sunt din România. Potrivit estimărilor, numărul acestora s-ar putea dubla până în 2030, fapt alarmant mai ales că boala începe să apară şi la persoane cu vârste sub 50 de ani.
Eforturile comunităţii medicale şi ştiinţifice de a găsi soluţii terapeutice moderne şi noi strategii de prevenţie s-au înmulţit, în contextul în care anul acesta se împlinesc două secole de la prima descriere a bolii Parkinson.
Neurologi de marcă din întreaga lume s-au reunit în aceste zile la Poiana Braşov, în cadrul celei de-a şasea ediţii a Cursului internaţio-nal ”Movement Disorders Teaching Course”, pentru dezbateri pe tema unor soluţii inovatoare de diagnostic şi tratament în maladia Parkinson. La acest eveniment, organizat de către Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii şi Societatea de Neurologie din România, au participat peste 300 de specialişti din ţară şi din străinătate, medici primari sau rezidenţi şi peste 20 de speakeri de talie mondială din ţări precum Germania, Israel, Suedia,Olanda, Marea Britanie, Slovacia, Italia şi România.
Prof. dr. Dafin Mureşanu, preşedintele Societăţii de Neurologie din România, a declarat pentru „România liberă” că la dezbateri au fost prezentate cele mai recente descoperiri ştiinţifice legate de această afecţiune, iar printre noutăţile acestei ediţii a cursului internaţional s-au numărat mai multe teme ştiinţifice, precum tulburări ale oculomotricităţii, neuroimagistica în tulburări ale comportamentului motor sau genetica bolii Parkinson. „Aceşti savanţi se străduiesc să descifreze mecanismele bolilor neurologice, descoperirile lor stând la baza diagnosticului precoce şi a tratamentului eficient. De asemenea, este important să menţionăm aportul neurologiei româneşti la această manifestare, dovedind în acest fel că avem specialişti valoroşi, recunoscuţi pe plan internaţional. Mai mult, descoperim în fiecare an un interes crescut faţă de acest curs ştiinţific internaţional axat exclusiv pe problematica generată de boala Parkinson şi alte tulburări ale comportamentului motor, numărul participanţilor atingând la această ediţie un nou record”, susţine dr. Mureşanu.
Asociere între factorii de mediu şi cei genetici
Cauza apariţiei bolii Parkinson rămâne deocamdată necunoscută, dar cercetătorii consideră că etiologia acestei afecţiuni implică o asociere între factorii de mediu şi cei genetici. Astfel, factorii de mediu implică, pe de o parte, expunerea precoce sau prelungită la substanţe poluante chimice sau la pesticide (ierbicide şi insecticide), iar pe de altă parte substanţele care blochează receptorii de dopamină, intoxicaţia cu monoxid de carbon sau cu mangan, hidrocefalia, tumorile cerebrale, hematoamele subdurale, boala Wilson, tulburările idiopatice degenerative. Potrivit specialiştilor, vârsta medie la care este stabilit diagnosticul de boală Parkinson este de 60 de ani, însă, mai nou, una din 20 de persoane începe să aibă simptome parkinsoniene încă dinainte de a împlini 40 de ani. “Poate părea surprinzător, dar la unele persoane simptomele apar la scurt timp după 20 de ani. Tratamentul timpuriu poate oferi ani în care simptomele să nu fie vizibile. La 5-10% dintre cazuri, aceste simptome apar până la vârsta de 50 de ani”, a precizat pentru RL dr. Dafin Mureşanu.
30 de medicamente, aflate în teste
În prezent, peste 30 de medicamente destinate bolii Parkinson şi peste 600 de medicamente destinate bolilor neurologice se află în cercetare şi dezvoltare. Tratamentul bolii Parkinson poate fi medicamentos şi/sau chirurgical (implantarea unui dispozitiv pentru stimularea unor zone specifice din creier). În România, în ceea ce priveşte tratamentul, acesta este decontat de stat şi constă fie în terapii medicamentoase care pot depăşi suma de 3.000 de lei lunar, fie în operaţii care le pot îmbunătăţi considerabil calitatea vieţii, dar al căror preţ variază între 30.000 şi 80.000 lei. La nivel european, costul anual total, care cumulează cheltuielile medicale şi sociale, este estimat la aproximativ 14 miliarde euro.
În plus, persoanele afectate de această maladie îşi pot îmbunătăţi substanţial calitatea vieţii prin alimentaţie şi sport. Astfel, nutriţia joacă un rol important în sănătatea bolnavilor de Parkinson. Specialiştii propun o paletă specifică de principii pentru dieta alimentară: să se mănânce mai mult cereale integrale, legume şi fructe şi la cină să se consume un pahar de lapte sau iaurt.
De asemenea, consumul mare de fasole, care are un conţinut bogat de levodopa naturală, contribuie la prelungirea eficacităţii medicamentelor. În ceea ce priveşte consumul de carne, acesta nu poate depăşi 50 de grame pe zi, nutriţioniştii susţinând că este mai bine să se mănânce, în timpul mesei de seară, carne slabă, peşte şi legume, evitând alimentele cu multă grăsime, pentru că aceasta va afecta absorbirea medicamentelor levodopa.
Totodată, consumul zilnic de ceai verde şi cafea poate reduce simptomele Parkinson, contribuind la întârzierea progresării bolii. Pe de altă parte, specialiştii arată că exerciţiile fizice favorizează tratamentul bolii, sportul reprezentând factorul fundamental care contribuie la sporirea elasticităţii musculare, dar avertizează că trebuie evitate sporturile intense.
Etiopia are cea mai mică prevalenţă a bolii Parkinson înregistrată în lume (7 la 100.000), iar în Europa Albania este ţara cu cea mai mare incidenţă a afecţiunilor neurologice (800 la 100.000).
Bărbaţii sunt mai expuşi, statisticile arătând că prevalenţa bolii este de 1,5 bărbaţi la o femeie. Totuşi, raportul bărbaţi/femei diferă foarte mult în funcţie de ţară.
Persoanele cu părul negru s-au dovedit a fi cel mai puţin predispuse la boala Parkinson, cele cu părul castaniu au cu 40% mai multe şanse de a dezvolta maladia, iar persoanele cu părul blond au cu 60% mai multe şanse de a dezvolta această afecţiune. La roşcaţi, riscul de boală Parkinson este chiar mai mare. Această asociere poate părea ciudată, însă generarea culorii părului şi declanşarea bolii au o buclă comună de biochimie.
