12 C
București
joi, 28 martie 2024
AcasăSpecialINTERVIU. Dr Adela Ciobanu, director medical Spitalul Clinic de Psihiatrie Prof. Dr....

INTERVIU. Dr Adela Ciobanu, director medical Spitalul Clinic de Psihiatrie Prof. Dr. Alexandru Obregia din Bucureşti: Aş dori să pot spune că nu există stigmă asupra bolnavilor psihici

Atacuri de panică, depresie, tulburări de alimentaţie, ADHD, schizofrenie, alcoolism, dependenţe de droguri sau de Internet şi jocuri de noroc. Sunt câteva dintre principalele boli psihice cu care se confruntă românii, într-un ritm din ce în ce mai alert în ultimii ani, plasându-ne pe un nedorit loc 4 într-un clasament european al patologiilor psihiatrice.

10 octombrie este Ziua Mondială a Sănătăţii Mintale, un prilej de a atrage atenţia asupra amplorii deosebite a bolilor psihice, în contextul în care experţii spun că depresia va fi a doua boală ca răspândire după bolile cardiovasculare.

La Craiova, la Conferinţa Naţională de Psihiatrie, au fost prezentate cele mai inovatoare soluţii terapeutice în patologia psihiatrică, dar şi nevoia unei abordări bio-psiho-sociale a bolnavului psihic, un concept aplicat cu succes în străinătate. Dr. Adela Ciobanu, medic primar psihiatru şi directorul medical al Spitalului Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia“, a declarat în exclusivitate pentru „România liberă“ că bolile psihice sunt atât la noi, cât şi în celelalte ţări o consecinţă a vieţii stresante pe care o ducem. În ultimul deceniu, populaţia este mult mai responsabilizată în ceea ce priveşte sănătatea mentală prin informaţia pe care o primeşte prin mass-media. Nu există date care să arate că în ţara noastră ar fi „o explozie»Ș a tulburărilor psihice faţă de alte ţări ale UE. 

Ghidurile de diagnostic sunt tot mai diversificate în privinţa patologiilor de sorginte psihiatrică. Care sunt cele mai frecvente boli psihice la români?

Dr. Adela Ciobanu: Tulburările afective sunt de departe pe primul loc, iar în cadrul lor cea mai frecventĂ este depresia. Nu sunt de neglijat însă nici tulburările de anxietate sau tulburările de alimentaţie. Ritmul de viaţă trepidant, munca în exces, suprasolicitarea, lipsa unei alimentaţii cores-punzătoare, oboseala, somnul insuficient, biciuirea organismului cu diferite stimulente duc inevitabil la boli somatice sau psihice. Apare întâi un conflict intrapsihic care, nerezolvat, duce la diferite manifestări: de la atacul de panică până la somatizări. Am constatat, de asemenea, o scădere a vârstei la care apar dependenţele. Statisticile arată că a scăzut vârsta de la care copiii încep sî fumeze şi să consume alcool sau droguri. 

În lumea medicală se discută tot mai intens despre necesitatea evaluării gradului de acoperire a nevoilor de îngrijiri medicale de specialitate pentru bolnavii din România. Sunt suficienţi psihiatri şi suficiente clinici de profil, la ora actuală, raportat la incidenţa acestor tipuri de boli, denumite „ale sufletului“?

A.C.: În ceea ce priveşte specialitatea psihiatrie adulţi, consider că în Bucureşti nevoile populaţiei sunt acoperite, dar provincia s-ar putea să fie mai vitregită. Însă, nu acelaşi lucru se poate spune despre psihiatria pediatrică, unde există un mare deficit de medici la nivel naţional. Se fac eforturi în acest sens în toată ţara, Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia“ fiind pe cale să înfiinţeze în lunile următoare o nouă linie de gardă de psihiatrie copii, pe lângă celelalte două linii de gardă deja existente: psihiatrie adulţi, respectiv neurologie copii. 

Ştim că o boală psihică debutează de multe ori încă din perioada copilăriei sau a adolescenţei. În plus, un stil de viaţă sănătos reduce consi-derabil riscurile de îmbolnăvire, inclusiv pe zona afecţiunilor psihiatrice. Cât de importantă este prevenţia?

A.C.: Asigurarea unor servicii corespunzătoare de prevenţie, screening şi diagnostic, în scopul instituirii unor terapii precoce, poate scădea presiunile asupra bugetelor de asigurări de sănătate. Prevenţia ar trebui să înceapă încă din şcoala primară sau grădiniţă. Aşa cum copilul este învăţat că trebuie să se spele pe mâini pentru a se feri de microbi, tot astfel trebuie să i se prezinte de către adulţi riscurile consumului de droguri pentru a se putea feri mai târziu. În cazul toxicoma-niilor, de exemplu, prevenţia joacă un rol central. Este mult mai simplu să dezvolţi programe de prevenţie în şcoli, prin care să educi adolescenţii în privinţa efectelor nocive ale drogurilor, fumatului sau alcoolului, decât să tratezi boala deja instalată. Psihologul şcolii și medicul de familie ar trebui să fie primii care sesizează anumite simptome ale unor tulburări psihice mai frecvente, cum sunt depresia sau tulburările de anxietate, să îndrume adolescentul, respectiv adultul către un psihiatru pentru a stabili un diagnostic corect. Acesta, în funcţie de intensitatea sau gravitatea simptomelor, poate indica psihoterapie şi/sau tratament medicamentos specific. În mare, ar trebui ca simptome cum sunt: insomnia, teama persistentă, tristeţea, oboseala cronică, plânsul facil, irascibilitatea să ne facă să ne gândim că ar fi potrivit să ne adresăm unui medic. De asemenea, dacă există schimbări majore în comportamentul unui om, fără un motiv aparent, cu izolare, bizarerii, deliruri, halucinaţii, gândul morţii sau planuri de moarte, pacientul trebuie să se prezinte la psihiatru. În cazul vârstnicilor, la primele semne de dezorientare, familia ar trebui să se îngrijoreze şi să ceară un consult psihiatric. 

Există o paletă largă de simptome, dar şi de terapii mo-derne în bolile psihice. Care este situaţia în România, comparativ cu alte ţări europene? Sunt românii mai bolnavi decât restul locuitorilor de pe continent ?

A.C.: În România, tratamentul bolilor psihice este unul modern, pacientul român beneficiind de aceleaşi metode terapeutice ca şi pacientul celorlalte ţări ale UE. Nu putem spune că românii sunt mai bolnavi decât restul europenilor, însă putem constata că din ce în ce mai
mulţi români au început să uite că duminica este zi de odihnă şi relaxare, fapt ce va duce inevi-tabil la o vizită ulterioară la psi-holog sau psihiatru. Acesta este preţul plătit de civilizaţia modernă: suprasolicitarea sau sindromul burnout. 

În ultimii ani auzim adesea în media că anumite persoane au făcut un „atac de panică“. Cât de periculoasă este această afecţiune, cum apare şi, mai ales, cum se tratează?

A.C.: Atacul de panică este o urgenţă psihiatrică ce poate îmbrăca tabloul unei tulburări cardiace. În general, apare după sau în timpul unor perioade stresante de viaţă sau care ne-au suprasolicitat, cu atât mai mult dacă suprasolicitarea a fost pe o durată de timp îndelungată. Trebuie ca pacientul să îşi schimbe modul de viaţă, să renunţe la psihostimulente de tip alcool, cafea, energizante etc.

După primul atac de panică, persoana trebuie să înveţe să conştientizeze că nimic rău nu i se poate întâmpla, să înveţe să-şi gestioneze frica intensă, să ştie cum să evite hiperventilaţia. În cazul unui tratament timpuriu şi corect, simptomele se ameliorează şi în final dispar.  

Un bolnav psihic îndură nu doar efectele uneori devastatoare ale afecţiunii sale, dar şi povara unui stigmat care încă persistă în România. Şi totuşi, este la modă cumva să ai un psihoterapeut, care te consiliază pe toate palierele existenţiale, atunci când apar disfuncţii. Cum s-a schimbat mentalul colectiv în România ultimului sfert de secol în această privinţă?

A.C.: Aş dori să pot spune că nu există stigmă asupra bolnavilor psihic. Din păcate însă, nu o pot face. Cel mai mult constatăm această stigmă asupra bolnavilor psihic atunci când trebuie să obţinem un transfer într-un alt spital, de altă specialitate. Întâmpinăm aproape constant dificultăţi, deşi de multe ori explicăm că pacientul a fost internat pentru o depresie uşoară, un atac de panică sau alt tip de nevroză. Din păcate, societatea încă îi rejectează şi îi marginalizează, dar s-au făcut paşi importanţi în respectarea drepturilor lor. Oamenii sunt mult mai informaţi în prezent. Actual, e mai greu ca un angajator să discrimineze un angajat doar pentru că a fost internat într-un spital de psihiatrie. Există drepturi ale acestor oameni, există justiţie şi sunt o serie de procese câştigate de ei în instanţă.

CV. Cine este dr. Adela Ciobanu

Adela Ciobanu este medic primar psihiatru, doctor în ştiințe medicale, lector universitar la catedra de psihiatrie a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti, director medical al Spitalului Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia”. Este director de proiect de cercetare de excelenţă, membru al mai multor echipe de cercetători în cadrul unor pro-iecte naţionale şi internaţionale. A fost membru fondator şi vicepreşedinte al Societăţii Române de Psihiatrie Biologică şi al Asociaţiei Psihiatrilor Liberi din România, actual membru onorific al APLR, membru activ al Asociaţiei Române de Psihiatrie şi Psihoterapie şi al unor asociaţii internaţionale de psihiatrie.

Elena Marinescu
Elena Marinescuhttp://elena-marinescu
Elena Marinescu, redactor Rl online
Cele mai citite

Luis Rubiales, fostul președinte al Federaţiei Spaniole de Fotbal, ar putea ajunge la închisoare

Luis Rubiales, fostul preşedinte al Federaţiei Spaniole de Fotbal, riscă să ajungă la închisoare din cauza problemelor ce continuă după finala Cupei Mondiale de...

Un bărbat din Harghita a găsit un proiectil și două cartușe în curtea casei

Un bărbat dintr-un sat din Harghita a sunat miercuri seara la 112 și a anunțat că a găsit în curte în urma unor săpături,...

Se dezumflă balonul Green Deal!

În România, nu se vorbește deloc despre eșecul reuniunii miniștrilor de mediu din UE, cu privire la adoptarea Legii pentru Refacerea Naturii. Deși grupul...
Ultima oră
Pe aceeași temă