Cancerul de sân afectează, anual, aproximativ 8.000 de românce. Depistată în stadii incipiente, boala se poate vindeca printr-un tratament corect care, de multe ori, include și operaţia de mastectomie. Însă, odată ce au învins acest diagnostic grav, pacientele trebuie să înceapă mai multe etape de recuperare, atrag atenţia specialiștii prezenţi la conferinţa „Viaţa după cancerul de sân – recuperarea medicală, socială și emoţională a pacientelor“, organizată de OrtoProfil.
Și totuși, puţine femei sunt îndrumate să-și pună proteze mamare după operaţia de mastectomie. La nivelul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate se derulează un subprogram în cadrul Programului național de reconstrucție mamară, ce oferă posibilitatea femeilor diagnosticate cu cancer de sân, care au suferit o mastectomie, să beneficieze gratuit de o endoproteză mamară. Valoarea acesteia este de 3.150 lei, sumă care se decontează integral de către CNAS.
Fizioterapeutul Bogdan Goga atrage atenţia asupra importanţei pe care pacientele ar trebui să o acorde perioadei de după tratament, menţionând riscul apariţiei limfedemului braţului după operaţia de mastectomie: “Aproximativ 40% din paciente dezvoltă limfedem. Practic, acest lucru presupune umflarea progresivă a braţului aferent sânului extirpat din cauza dificultăţilor de circulaţie a limfei. Afecţiunea nu este deloc de neglijat deoarece provoacă greutăţi în desfășurarea activităţilor zilnice, afectând semnificativ calitatea vieţii. De aceea, recomandarea mea este ca, imediat după operaţie, pacienta să înceapă recuperarea medicală prin drenaj limfatic cu un fizioterapeut specializat în afecţiuni oncologice”.
Nu în ultimul rând, cancerul de sân și mastectomia au un puternic impact psihologic. Pacienta trebuie să înveţe să se accepte, pentru moment, fără unul sau ambii sâni. „Sânul este simbolul feminităţii. De aceea, pierderea sa este percepută de femeie ca o mutilare a Eului corporal. Și asta deoarece trăim într-o societate care pune mare accent pe imagine, în care percepţia asupra femeii este raportată în primul rând la stimulii vizuali fizici imediaţi. Femeia trebuie să înţeleagă faptul că astăzi cancerul se vindecă, iar organismul se recuperează. Proteza mamară sau reconstrucţia sânului îi poate oferi acesteia sentimentul de normalitate, de care are nevoie. Totodată, trebuie să realizeze că, odată ce va învinge boala, își va putea relua treptat activităţile sociale, profesionale și familiale, având același rol în cadrul lor“, declară psihologul clinician Yolanda Creţescu (foto).
România, fără test de screening pentru cancer la sân
Specialiștii recomandă o vizită la medic pentru controlul sânilor o dată la trei ani până la vârsta de 40 de ani, iar apoi un consult anual. Și totuși, România este una dintre cele trei ţări din UE care nu au implementat până acum testul de screening pentru cancer la sân, alături de Grecia și Slovacia.
25 – de românce sunt diagnosticate în fiecare zi cu cancer de sân.
36% – este rata mortalităţii cauzate de cancerul de sân
