19.6 C
București
joi, 28 martie 2024
AcasăSpecialCum menținem colesterolul în limite normale

Cum menținem colesterolul în limite normale

Stastisticile arată că jumătate dintre români se confruntă cu un nivel crescut al colesterolului, o problemă de sănătate importantă în ultimele decenii peste tot în lume. De aceea, menținerea colesterolului în parametri normali ne ajută să prevenim apariția prematură a bolilor cardiovasculare și depinde într-o măsură foarte mare și de stilul nostru de viață.

Specialiştii spun că, dacă avem o alimentație echilibrată, facem zilnic cel puțin 30 de minute de mișcare moderată, renunțăm la fumat și limităm consumul de sare și de zahăr, toate aceste alegeri ne pot ajuta să creștem colesterolul bun și să ne păstrăm tonusul fizic și psihic.

În mod natural, colesterolul crescut apare după vârsta de 20 de ani din cauza stresului, a unei diete nesănătoase sau a sedentarismului. În cazul bărbaţilor, colesterolul începe să scadă după vârsta de 50 de ani, iar la femei colesterolul se menţine la un nivel relativ scăzut până la menopauză, după care începe să crească şi poate fi ţinut sub control cu ajutorul tratamentului medicamentos, în cele mai multe cazuri medicii preferând terapia cu statine.

Pentru că nu dă simptome neplăcute şi semne clinice evidente, se recomandă verificarea periodică a nivelului de colesterol în special în cazul persoanelor cu risc crescut.

Ce înseamnă HDL și LDL

Colesterolul este o substanță care ajută la buna funcționare a organismului, atunci când se încadrează în limite optime. În general, 75% din colesterol este produs de ficat, iar restul de 25% provine din aportul alimentar.

HDL-C sau „colesterolul bun“ transportă grăsimile din diverse părți ale organismului înapoi la ficat, care le metabolizează și le înlătură din organism, vasele de sânge fiind protejate de eventualele depuneri.

LDL-C sau „colesterolul rău“ este implicat în transportul grăsimilor către țesuturi. Medicii atrag atenţia că, dacă este prezent în exces în organism, acesta se depune pe vasele de sânge și duce la formarea unor plăci de aterom, din cauza cărora arterele se îngustează și își pierd elasticitatea, circulația sângelui fiind îngreunată. În timp, acest proces duce la apariția unor boli cardiovasculare, precum infarctul de miocard sau accidentul vascular cerebral.

„Colesterolul crescut este unul dintre principalii factori de risc pentru boala cardiovasculară, iar menținerea lui în limite normale este o condiţie esenţială pentru o inimă sănătoasă. Alimentația influențează major nivelul grăsimilor din sânge şi de aceea se recomandă limitarea consumului de grăsimi animale –
preponderent saturate – şi înlocuirea lor cu alimente bogate în grăsimi polinesaturate – uleiurile vegetale, fructele oleaginoase, pește etc.“, a explicat pentru „România liberă“ prof. dr. Dan Gaiţă, preşedintele Fundaţiei Române a Inimii.

Dr. Gaiță a precizat că părinţii trebuie să acorde o atenţie sporită educaţiei alimentare a copiilor pentru a preveni apariţia ulterioară a dereglărilor metabolice, dar şi a creşterii colesterolului.

Totodată, este recomandată intercalarea meselor copioase și a consumului de alimente de natură animală cu mese bazate pe alimente ușoare, cum ar fi salatele. În plus, sunt necesare limitarea consumului de grăsimi și băuturi răcoritoare dulci, creșterea consumului de fructe și legume proaspete și alegerea unor alimente care conțin grăsimi bune, cum ar fi uleiurile vegetale și marine, nucile și semințele.

Hipercolesterolemia familială, piatra din bagajul genetic

Există și situații în care, în ciuda eforturilor noastre, colesterolul poate avea în continuare valori foarte ridicate. Acest fapt poate indica existența unei afecțiuni denumite hipercolesterolemie familială, o boală genetică transmisă ereditar. Defectul genetic face ca organismul să nu poată elimina colesterolul din sânge, ceea ce duce la creșterea alarmantă a LDL-colesterolului și, în timp, poate bloca funcționarea arterelor inimii sau ale creierului, provocând infarctul de miocrad sau accidente vasculare cerebrale la vârste foarte tinere, de 30-40 de ani. În cazul persoanelor care moștenesc această afecțiune, colesterolul total poate atinge valori mai mari de 300 mg/dl la adulți și de peste 250 mg/dl la copii.

Fiind o afecțiune ereditară, dacă unul dintre părinți este afectat, copiii au probabilitatea de 50% de a moșteni boala. Cu toate că apariția hipercolesterolemiei familiale nu poate fi controlată, este foarte important ca ea să fie depistată la timp.

Un nivel ridicat al colesterolului nu se manifestă printr-un simptom anume, de aceea singura metodă prin care putem afla ce valoare a colesterolului avem este în urma analizelor medicale specifice. Medicul este singurul în măsură să ne recomande analizele necesare, să interpreteze rezultatele, să evalueze situația și să pună un diagnostic. Dacă ascultăm recomandările medicului, urmăm un tratament corect și avem un stil de viață sănătos, hipercolesterolemia familială poate fi ținută sub control, iar riscul de infarct poate fi similar cu al unei persoane neafectate de această boală.

Dr. Öz: fără grăsimi saturate în alimentaţie!

Celebrul medic chirurg de peste ocean dr. Mehmeth Öz avertizează că şi persoanele slabe pot avea un nivel ridicat al colesterolului, chiar dacă, de cele mai multe ori, tendinţa generală este de a asocia colesterolul cu grăsimea corporală.

De aceea, este inutilă eliminarea tuturor grăsimilor din alimentaţie, din dorinţa de a avea un nivel scăzut de colesterol. În schimb, pentru a ţine colesterolul sub control este indicat să eliminăm din alimentaţie grăsimile saturate, cum sunt prăjelile, maionezele, produsele de patiserie, mezelurile şi carnea grasă.

Aceste alimente cresc nivelul de colesterol „rău“ şi, în timp, pot provoca blocarea arterelor. Totodată, dr. Öz a realizat un ghid nutriţional şi recomandă alimentele bogate în fibre, care conţin nutrienţi esenţiali pentru curăţarea organismului de colesterol. Explicaţia? Fibrele solubile îşi măresc volumul în stomac şi, în contact cu apa, formează un „gel“ ce împiedică acizii biliari să agreseze ficatul.    

Colesterolul mărit este una dintre principalele cauze ale apariţiei bolilor cardiace, a accidentului vascular cerebral şi a infarctului miocardic.

Pentru a ţine colesterolul sub control este indicat să eliminăm din alimentaţie grăsimile saturate, cum sunt prăjelile, maionezele, produsele de patiserie, mezelurile şi carnea grasă. Aceste alimente cresc nivelul de colesterol „rău“ şi, în timp, pot provoca blocarea arterelor.

10 tipuri de alimente anticolesterol

Bere

„Este nevoie să introducem în dietă alimente care să ajute organismul să lupte cu colesterolul LDL, așa-numitul colesterol «rău». Sursă de antioxidanți și fibre solubile, chiar berea, consumată moderat, poate contribui la creșterea nivelului de colesterol «bun», HDL“, susţine dr. Corina Zugravu, președintele Centrului de Studii despre Bere, Sănătate și Nutriție. Medicul argumentează prin faptul că antioxidanții prezenți în bere au ca sursă chiar ingredientele naturale din care  această băutură este fabricată – cerealele şi hameiul –, iar cantitatea totală de antioxidanţi depinde de tipul de bere.

Usturoi

Beneficiile usturoiului sunt cunoscute din timpuri stră­vechi, fiind considerat o plantă medicinală încă din antichitate. Bogat în fitonutrienţii seleniu, zinc, mangan și vitaminele A şi C, usturoiul întărește sistemul imunitar, împiedică formarea cheagurilor de sânge, favorizând circulația, și joacă un rol activ în combaterea colesterolului LDL. Pentru a beneficia 100% de proprietățile medicinale ale usturoiului, acesta trebuie consumat crud.

Mere

Fibrele, cele solubile în mod deosebit, au demonstrat o eficiență deosebit de mare în lupta cu colesterolul „rău“. Potrivit specialiștilor, 15 grame de fibre solubile consumate zilnic pot determina scăderea nivelului de colesterol cu până la 10%. Printre fibrele solubile care au acest efect se numără pectina, o substanță prezentă în măr, care scade colesterolul „rău“ și ajută procesul de digestie. Consumul zilnic de mere poate ține sub control nivelul colesterolului, afirmă experţii în nutriție. 

Avocado

Acest fruct conţine grăsimi bune care măresc colesterolul „bun“, protejând arterele de efectul colesterolului „rău“. Nutriţioniştii spun că o substanţă din avocado (beta-sitosterol) reduce cantitatea de colesterol absorbită din alimentaţie.

Ulei de măsline

Specialiştii recomandă înlocuirea untului din alimentaţie cu uleiul de măsline.

Cereale integrale

Produsele de acest tip scad nivelul LDL, fiind bogate în vitamine, minerale, antioxidanţi şi fibre.

Năut

Asemănător cu fasolea, poate fi folosit pentru salate, tocăniţe, deserturi vegane şi pentru a face celebra pastă numită hummus.

Sardine şi somon

Aceste tipuri de peşte conţin acizi graşi omega-3 care împiedică depunerea colesterolului pe artere şi asigură creşterea nivelului de colesterol „bun“.

Seminţe, alune, migdale şi nuci

Aceste alimente scad nivelul colesterolului şi al trigliceridelor, fiind sărace în grăsimi saturate şi omega 6, însă bogate în polifenoli, o combinaţie benefică pentru reducerea inflamaţiei.

Ciocolată neagră

Consumul de ciocolată neagră îmbunătăţeşte nivelul HDL şi al trigliceridelor şi scade nivelul LDL.

Studiu

Interzis la consumul de ouă, un mit fals

Deşi oul a fost mult timp pe lista alimentelor interzise în cazul persoanelor cu probleme ale inimii, studii recente argumentează calităţile nutritive ale acestui aliment, care poate chiar regla raportul dintre cele două tipuri de colesterol.

În funcţie de mărimea oului, gălbenuşul conţine 185 miligrame de colesterol. Însă nu grăsimea din gălbenuş este adevărata problemă, ci nivelul ridicat al acidului arahidonic, care poate creşte inflamaţia pereţilor arteriali. Iar pentru a beneficia de elementele nutriţionale ale oului, precum vitaminele B12 şi D, fără ca sănătatea sistemului vascular să fie afectată, nutriţioniştii recomandă limitarea consumului la un ou zilnic pentru persoanele cu probleme la inimă sau diabet.

Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Yale relevă că beneficiile acestui aliment depăşesc cu mult aşa-zisele pericole mai mult sau mai puţin argumentate.

Cauze ale creşterii colesterolului:

– sarcină;

– alcoolism;

– dieta bogată în grăsimi trans sau parţial hidrogenate;

– obezitate;

– administrarea unor medicamente;

– hipotiroidism;

– boli pancreatice (diabet zaharat, pancreatită cronică);

– obstrucţii ale căilor biliare;

– nefrită cronică, tromboză de venă renală, glomeruloscleroză diabetică;

– hiperlipoproteinemii tip IIb, III, V;

– hipercolesterolemia familială de tip IIa.

TABEL

Adulţi:

– Colesterolul crescut atinge un nivel egal sau mai mare de 240 mg/dl;

– Colesterolul la limită (borderline crescut) se situează între valorile 200 şi 239 mg/dl;

– Un nivel bun al colesterolului este mai mic de 200 mg/dl.

Copii:

– Colesterolul crescut atinge un nivel egal sau mai mare de 200 mg/dl;

– Colesterolul la limită (borderline crescut) se situează între valorile 170 şi 199 mg/dl;

– Un nivel bun al colesterolului este mai mic de 170 mg/dl.

Elena Marinescu
Elena Marinescuhttp://elena-marinescu
Elena Marinescu, redactor Rl online
Cele mai citite

Curiozități despre Paștele Catolic: de la tradiții în Marea Britanie până la ouăle de ciocolată din Statele Unite.

Paștele catolic în 2024 se sărbătorește duminică, 31 martie. Iată 12 lucruri interesante despre Paștele Catolic: Fiecare copil din Marea Britanie primește în medie 8,8...

Valabilitatea cardurilor de energie a fost prelungită

Guvernul a decis ca valabilitatea cardurilor de energie să fie prelungită până pe 31 mai, cu încă două luni față de termenul inițial. Aceasta...

Coreea de Nord l-a primit pe șeful spionajului rus

O delegație a Biroului de Informații Externe al Rusiei a vizitat capitala nord-coreeană Phenian între luni și miercuri și a discutat despre stimularea cooperării...
Ultima oră
Pe aceeași temă