România, pe ultimul loc în UE la fondurile pentru sănătate, în perioada 2011-2015. Cum a pierdut Ministerul Sănătăţii o jumătate de miliard de euro

de Elena Marinescu , 14 iulie 2017 - stire actualizata la ora 09:54, 14 iulie 2017
România, pe ultimul loc în UE la fondurile pentru sănătate, în perioada 2011-2015. Cum a pierdut Ministerul Sănătăţii o jumătate de miliard de euro

Dezastrul din Sănătate este prezentat într-un ­raport al Curții de Conturi, care vizează o perioadă de cinci ani. Concluziile sunt halucinante: Ministerul Sănătății nu cunoaște situația reală a dotărilor spitalelor și de multe ori nu lipsa banilor a fost problema, ci proasta gestiune a finanțelor.

Astfel, inspectorii Curții de Conturi au descoperit că în cinci ani s-au pierdut fonduri nerambursabile în valoare de peste două miliarde lei, adică aproximativ 500 de milioane de euro, bani care ar fi putut fi utilizaţi inclusiv pentru achiziţionarea a zeci de RMN-uri.

Documentul prezintă deciziile proaste luate de Ministerul Sănătății în finanţarea unităţilor sanitare, care ar fi permis o mai bună dotare a spitalelor din ţară, multe dintre ele scufundate în mizerie şi confruntate cu lipsuri de tot felul, de la personal, la medicamente şi materiale sanitare de bază. 

„MS nu a luat măsurile necesare cu privire la accesarea şi derularea unor proiecte cu finanţare nerambursabilă, ceea ce a condus atât la pierderea unor finanţări din fonduri europene, în valoare de 79 milioane de lei, cât şi la neaccesarea de fonduri nerambursabile în valoare de 470,250 milioane de lei, din fondul regional (POR 2007-2013). Neîntreprinderea de către MS a tuturor măsurilor necesare în vederea finalizării cartografierii şi modelării serviciilor şi infrastructurii în sănătate a condus la imposibilitatea accesării de fonduri nerambursabile în valoare de 1.467.000 mii lei, din fondul regional (POR 2014-2020)“, potrivit raportului.

 

„Disponibilul din cont al veniturilor proprii a înregistrat cel mai înalt nivel la finele anului 2015, când a ajuns la suma de 522 milioane lei. S-a estimat că în cazul utilizării acestei sume se puteau achiziţiona 72 aparate tip RMN, având în vedere un preţ mediu de achiziţie în sumă de 7,2 milioane lei/aparat RMN care a fost calculat în funcţie de plăţile efective cuprinse între 4,2 şi 10,4 milioane lei/aparat de tip RMN, efectuate pentru achiziţia unor astfel de echipamente medicale. MS a optat să menţină disponibilul din venituri proprii în cont, încasând în perioada analizată o dobândă în sumă de numai 1,6 milioane lei (disponibilul mediu anual înregistrat a fost de 180 milioane lei)“, se mai arată în raportul Curții de Conturi.

Lipsă de strategie, reticenţă faţă de tehnici inovatoare

Dr. Marius Geantă, preşedintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină, a declarat pentru „România liberă“ că raportul Curţii de Conturi indică o lipsă de strategie a decidenţilor din ultimii ani la nivelul mai multor domenii importante pentru ţară. „Cred că a fost o dificultate pentru toate guvernele, dar de multă vreme, în a înţelege modalitatea prin care banii europeni pot fi fololosiţi pentru sănătatea din România, în special pentru infrastructură.

Aceasta este o concluzie pe care eu am desprins-o din raport, cu alte cuvinte înţelegerea mecanismelor de finanţare, fonduri rambursabile, fonduri nerambursabile, a fost foarte dificilă la nivel de instituţie. Aş remarca şi faptul că în stabilirea priorităţilor la nivel naţional sănătatea nu a fost în cap de listă. Dacă ne amintim că în precedentul exerciţiu bugetar al UE, Polonia, de exemplu, a accesat fonduri pentru infrastructura de spital, şi asta pentru că statul polonez a considerat că este o prioritate. România a început abia în actualul exerciţiu bugetar să acceseze genul acesta de proiecte, deci am pierdut un ciclu, cel care s-a încheiat în 2014 şi de acum practic ­începe experienţa românească în materie de finanţare cu bani europeni a sănătăţii“.

Ministerul Sănătății ­spune că va lua măsuri

Contactat de „România liberă“, ministrul Sănătății Florian Bodog a evitat să explice cum s-a ajuns la această situaţie şi ce măsuri are în vedere pentru sancţionarea celor vinovaţi, pasând răspunderea către reprezentanţii Biroului de presă, care au admis telefonic că nu au un purtător de cuvânt sau un funcţionar abilitat să ofere răspunsuri jurnaliştilor.

„Pentru măsurile dispuse în Deciziile Curţii de Conturi ca urmare a acţiunilor de control la Ministerul Sănătăţii efectuate în perioada 2011-2015, a fost înfiinţată  prin ordin al ministrului Sănătăţii o comisie pentru analizarea, soluționarea și stabilirea măsurilor privind stingerea creanțelor și datoriilor înregistrate la nivelul activității proprii Ministerului Sănătății.

La data prezentei, măsurile dispuse sunt în analiză la comisia anterior menţionată, urmând a fi luate măsurilor legale ce se impun în raportul comisiei.
Totodată, precizăm faptul că prin proiectele de acte normative iniţiate de ­Ministerul Sănătăţii, precum şi prin acţiunile de control, s-au stabilit măsuri pentru remedierea şi preîntâmpinarea unor situaţii similare.

Mai mult decât atât, aspectele constatate sunt considerate criterii-semnal atât pentru viitoarele misiuni de control sau de audit care se vor desfăşura la structurile din cadrul Ministerului ­Sănătăţii şi unităţile subordonate, cât şi pentru alte acţiuni care vizează creşterea accesibilităţii la serviciile de sănătate, precum şi acţiuni care să asigure monitorizarea utilizării eficiente a fondurilor publice, implicit măsuri coercitive.”, se ­arată într-un punct de vedere al Ministerului Sănătății ­transmis totuși la solicitarea RL.  

ISTORIA UNEI PROBLEME. Lista miniştrilor care au condus ­Ministerul Sănătăţii în perioada 2011-2015:

Cseke Attila - (23 decembrie 2009 – 4 august 2011)

Ladislau Ritli - (17 august 2011 – 27 aprilie 2012)

Vasile Cepoi - (7 mai 2012 – 1 octombrie 2012)   

Raed Arafat (interimar) – (1 octombrie 2012 – 2 octombrie 2012)

Victor Ponta (interimar) – (2 octombrie 2012 – 7 noiembrie 2012)

Raed Arafat – (7 noiembrie 2012 – 21 decembrie 2012)

Eugen Nicolăescu – (21 decembrie 2012 – 25 februarie 2014)

Nicolae Bănicioiu (interimar) – (26 februarie 2014 – 4 martie 2014)

Nicolae Bănicioiu – (5 martie 2014 – 16 noiembrie 2015)

Patriciu Achimaş Cadariu – (17 noiembrie 2015 – 31 decembrie 2015)

Citește ziarul integral în format .PDF aici !

Comentarii

anunturi mica publicitate
Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te pentru a primi cele mai importante titluri pe e-mail.

Copyright © 2014. Toate drepturile rezervate RomaniaLibera.ro

Dezvoltat de Bluebay Design