Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Ce este tulburarea de stres post-traumatic şi cum putem scăpa de ea

Stresul post-traumatic este o tulburare care se dezvoltă după ce experimentăm un eveniment pe care îl percepem ca fiind unul periculos, şocant sau înfricoşător, precum un accident grav de maşină, rănirea sau moartea unei persoane dragi. În opinia specialiştilor, atunci când trăim un asemenea eveniment, trauma este resimţită atât la nivel psihologic, cât şi fiziologic.

Share

Elena Marinescu 0 comentarii

Actualizat: 26.01.2017 - 18:48

Stresul post-traumatic este o tulburare care se dezvoltă după ce experimentăm un eveniment pe care îl percepem ca fiind unul periculos, şocant sau înfricoşător, precum un accident grav de maşină, rănirea sau moartea unei persoane dragi. În opinia specialiştilor, atunci când trăim un asemenea eveniment, trauma este resimţită atât la nivel psihologic, cât şi fiziologic.

Organismul nostru de­clan­şează instantaneu un mecanism de „luptă sau fugi“, iar acesta este apoi retrăit la aceeaşi intensitate sau una asemănătoare, chiar şi ani de zile după incident. Datorită acestui mecanism de autoprotecţie, multe persoane reuşesc să îşi revină în mod natural după acel eveniment traumatizant.

În cazul în care şocul este mult prea mare, iar persoanele în cauză resimt stresul şi sunt în continuare speriate, chiar dacă pericolul a trecut, atunci suferă de stres post-traumatic. La ora actuală, singura metodă creată special pentru tratarea stresului post-traumatic este Tehnica Rewind, care se foloseşte de puterea minţii pacientului pentru a rescrie datele evenimentului producător de stres şi pentru a-l descărca de emoţia negativă.

„Sistemul nervos cunoaşte două moduri automate sau reflexive de a răspunde la evenimentele stresante. În primul rând, prin mobilizare, atunci când inima începe să bată tare, tensiunea arterială creşte, muşchii se contractă, cresc rezisten­ţa şi viteza de reacţie. În acest caz, odată ce pericolul a trecut, sistemul nervos calmează corpul, scade frecvenţa cardiacă şi se revine la echilibru. În al doilea rând, există imobilizarea. Aceasta se produce atunci când persoana se confruntă cu o cantitate copleşitoare de stres şi, deşi reacţia iniţială de mobilizare trece, aceasta rămâne «blocată». În această situaţie, sistemul nervos se află în imposibilitatea de a reveni la starea sa normală de echilibru şi nu poate depăşi evenimentul traumatic. Repetarea mentală a acelui moment generează un stres continuu, care persistă chiar şi după ce evenimentul traumatic s-a încheiat. În acest caz, putem vorbi despre stresul post-traumatic“, explică Eugen Popa, preşedintele Asociaţiei Române de Hipnoză.

„Oamenii care au experimentat un eveniment traumatic vor avea reacţii care pot include şoc, furie, nervozitate, frică şi chiar vinovăţie, iar simptomele încep să se simtă în primele trei luni. Asociaţia Română de Hipnoză a adus în România singura tehnică special creată pentru a trata stresul post-traumatic – Tehnica Rewind. Practic, prin aceas­tă metodă putem obţine rezultate palpabile, într-un mod natural, printr-o şedinţă care nu durează mai mult de câteva minute“, adaugă Eugen Popa.

Metode pentru a trece cu bine peste stresul post-traumatic

Atunci când conştientizăm că nu am reuşit să depăşim psihic evenimentul traumatizant, hipnoterapeutul Eugen Popa ne recomandă să trecem la pasul următor şi să confruntăm stresul post-traumatic prin câteva tehnici simple, iar dacă acestea nu funcţio­nează aşa cum am sperat, abia atunci putem recurge la Tehnica Rewind.

Mişcă-te! Eliberarea de endorfine şi concentrarea pe corpul nostru ne vor face să ne simţim mai bine, exerciţiile fizice ajutând sistemul nervos să se relaxeze. În loc să ne concentrăm pe gândurile noastre, mai bine ne-am concentra pe corpul nostru.

Reglează-ţi sistemul nervos! Meditaţia sau respiraţia conştientă este o modalitate rapidă de a ne calma. Pur şi simplu, trebuie să luăm o pauză şi ne concentrăm atenţia pe 60 de respiraţii de fiecare dată când simţim că ne sufocăm şi nu facem faţă unui moment.

Nu te izola! Conexiunea cu oamenii care ne fac să ne simţim bine şi în siguranţă este una dintre cele mai eficiente modalităţi de a ne relaxa sistemul nervos. Suportul familiei şi al prietenilor este vital în recuperarea echilibrului.

Fă câteva schimbări în viaţa ta! Atunci când ne luptăm cu emoţii copleşitoare şi amintiri traumatice este foarte posibil să nu mai urmăm cursul firesc al vieţii noastre. Somnul, apetitul, energia vor fi afectate. Este un moment în care trebuie să mărim efortul pentru o viaţă sănătoasă: începem o dietă sănătoasă, ne apucăm de un sport nou, ne relaxăm înainte de somn, conchide hipnoterapeutul Eugen Popa.    

Asociaţia Română de Hipnoză va organiza, pe data de 4 februarie 2017, la Hotel Siqua – Sala Roma din Bucureşti, cursurile de formare internaţională în Tehnica Rewind, avându-l ca invitat special pe dr. David C. Muss, creatorul singurei metode special elaborate pentru tratarea stresului post-traumatic.

ETAPE

Cum ne dăm seama că suferim de stres post-traumatic?

Persoanele care trec printr-un episod de stres post-traumatic manifestă patru simptome care indică acest lucru.

Retrăirea. Cei afectaţi vor retrăi în mod repetat calvarul prin care au trecut, prin intermediul gândurilor şi amintirilor care nu le dau pace. Acestea pot include flashback-uri, halucinaţii şi coşmaruri.

Evitarea. Atunci când trec prin această fază, persoanele în cauză au tendinţa de a evita oameni, locuri, gânduri sau situaţii care ar putea să le reamintească de evenimentul traumatic. Acest lucru poate conduce la sentimente de detaşare şi izolare faţă de familie şi prieteni, precum şi la o pierdere a interesului pentru activităţi de care se bucurau înainte.

Excitare crescută. Un alt simptom poate fi constituit din emoţii excesive, nevoie sporită de afecţiune, insomnie, iritabilitate, accese de furie, dificultăţi de concentrare. Persoanele pot suferi şi de afecţiuni fizice, cum ar fi creşterea tensiunii arteriale şi a ritmului cardiac, respiraţie rapidă, tensiune musculară sau greaţă.

Cogniţie negativă. Persoana care trece prin stres post-traumatic are sentimente de vinovăţie, depersonalizare şi amintiri chinuitoare ale evenimentului traumatic.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...