Trecerea la ora de vară ne poate afecta timp de câteva săptămâni, până ce organismul reuşeste să se adapteze pe deplin. Cercetătorii americani spun că această perturbare a ceasului biologic este resimţită mai intens de persoanele "matinale". Pe timpul verii, statisticile susţin că se produc mai puţine infracţiuni şi accidente rutiere, iar oamenii consumă mai puţină energie electrică. Totodată, ţările cu mai multe ore de lumină naturală au locuitori mai fericiţi.
Schimbarea orei urmăreşte optimizarea activităţilor noastre în raport cu perioada de lumină a zilei – spun specialiştii, iar efectele în plan biologic sunt multiple. Medicii atrag atenţia că cele mai frecvente simptome ale acestei tranziţii sunt: tulburările de somn, durerile de cap, oboseala intensă, tulburări ale apetitului alimentar, nervozitate şi lipsa de concentrare. Cu toate acestea, cei mai mulţi oameni îşi vor ajusta ceasul biologic destul de rapid, iar după câteva zile se vor obişnui cu noul program. Însă, unele persoane resimt această perturbare a ceasului biologic intern mai ales dacă suferă de depresie sau au probleme cardiace. De pildă, riscul de infarct creşte cu 10% mai ales în săptămâna de după schimbarea orei, după cum atrag atenţia oamenii de ştiinţă britanici într-un studiu publicat în revista "New England Journal of Medicine".
Totodată, trecerea la ora de vară amplifică şi numărul cazurilor de suicid în rândul bărbaţilor, potrivit medicilor australieni, care spun că această tendinţă se manifestă timp de mai multe săptămâni. O posibilă explicaţie a acestor perturbări afective are legătură cu creşterea intensităţii luminoase, declară pentru "România Liberă" medicul psihiatru Dana Sichitiu: "Lumina este factorul care transmite creierului prin intermediul retinei faptul că poate intra în starea de veghe şi determină activarea acestuia. Organismul uman are o ritmicitate de funcţionare cu activitate pe perioada zilei, când este lumină, şi somn pe perioada nopţii, ritmicitate numită ritm circadian, de 24 ore".
"Astfel, pe parcursul nopţii parcurgem o succesiune de 5-6 cicluri de somn profund – non-REM şi superficial REM, succesiune complexă numită arhitectura somnului. Acesta are o structura foarte complexă, caracterizată prin două tipuri de somn: superficial şi profund, care alternează de mai multe ori pe parcursul unei nopţi. Modificarea orei de trezire perturbă temporar această structură până se produce adaptarea la o nouă oră de culcare", explică medicul. "Această schimbare implică – pentru primele două săptămâni – un efort de adaptare a organismului la trezirea mai devreme cu o oră. Aceasta se traduce în somnolenţă matinală sau diurnă, astenie fizică şi psihică, dificultăţi de concentrare a atenţiei, manifestări care se remit după maximum două săptămâni, perioadă necesară pentru a se produce instalarea somnului cu oră mai devreme şi astfel revenirea la o durată adecvată de somn", spune dr Sichitiu.
Scurt istoric al orei de vară
Trecerea la ora de vară este corelată cu orarul de vară practicat în statele Uniunii Europene. Astfel, în ultima duminică a lunii martie, 26 martie, ora 03.00 devine ora 04.00, iar diferenţa dintre ora oficială a României şi Timpul Universal (numit impropriu şi GMT) va fi de trei ore. Orarul de vară se aplică până în ultima duminică a lunii octombrie (30).
Ora de vară a fost prima dată propusă de un entomolog din Noua Zeelandă, George Vernon Hudson, în 1895. 110 ţări din întreaga lume folosesc astăzi acest mecanism. Pe continentul european, schimbarea se face în toate țările, cu excepția Islandei, Belarusului și Rusiei. Schimbarea, însă, nu este simultană în toate țările, din cauza diferenței de fus orar. În unele țări, trecerea se realizează în prima duminică a lunii aprilie. Prin introducerea orei de vară, s-a urmărit să se beneficieze cât mai mult de lumina naturală a Soarelui și de reducerea folosirii luminii artificiale. Benjamin Franklin a sugerat, în 1784, această metodă într-o satiră, în care menționa că s-ar realiza o economie de lumânări prin folosirea luminii de dimineață a soarelui. Ideea folosirii orei de vară este atribuită neozeelandezului George Vernon Hudson, entomologul care a susținut că ar avea nevoie de mai multă lumină pentru a studia insectele și a venit cu această idee în 1895.
Ora oficială de vară, ora Europei Orientale, a fost introdusă, în România, pentru prima dată în 1932. Până în 1939, a funcționat în fiecare an, între prima duminică din aprilie, ora 00.00, și prima duminică din octombrie, ora 01.00 (ore locale). Din 1943, practica trecerii la ora de vară a fost suspendată. În 1979, România a semnat Convenția fusurilor orare, iar, în 1997, prin ordonanță guvernamentală, orarul de vară a fost corelat cu cel practicat în țările UE. Schimbarea orei a fost aplicată, pentru prima dată, în timpul Primului Război Mondial, în 1916, de câteva țări din Europa. Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând cu anul 1916. Au urmat britanicii, ce au introdus ora de vară tot în 1916, apoi Belgia, Danemarca, Franța, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia.
Soluţii pentru adaptarea la ora de vară
– exerciţiu fizic zilnic timp de 30 minute şi plimbări în aer liber;
– o alimentaţie bogată în legume şi fructe, dar şi o hidratare corectă, cu evitarea consumului de cafea sau ceai negru după orele prânzului;
– crearea unui climat cât mai relaxant în dormitor, care să favorizeze instalarea somnului;
– aerisirea corectă a încăperii, fără lumina ecranului de televizor, tabletă, laptop, telefon;
– evitarea somnului de după-amiază sau a aţipitului peste zi.
