Creşterea economică a României s-a bazat pe consum, stimulat de majorările salariale repetate, în timp ce lipsa investiţiilor şi lipsa unei viziuni pe termen lung de dezvoltare au dus la prăbuşirea industriei şi a locurilor de muncă în domeniu.
Specialiştii admit că punerea accentului pe consum pentru stimularea economiei nu a fost cea mai bună abordare. Astfel România a ajuns piaţă de desfacere pentru produsele altor ţări, în timp ce forța de muncă locală a rămas la același nivel ca în urmă cu 10 ani, la 4,6-4,7 milioane de lucrători, după ce a scăzut în timpul crizei, în 2011, la 4,1 milioane de angajați.
“În industrie s-au pierdut 450.000 de locuri de muncă. A crescut numărul de locuri de muncă din comerț cu 225.000, ajungând la 750.000, a crescut în comunicații cu 80.000, dar a crescut și în administrație cu 200.000”, susţine Vasile Iuga, partener în cadrul companiei de consultanţă şi audit PwC.
El atrage atenţia şi asupra faptului că spiritul antreprenorial este redus, judecând după media redusă de firme raportate la numărul de locuitori. “Dacă ne referim la economie foarte pe scurt, sunt 600.000 de companii în România. Numărul de firme la o mie de locuitori este de 22 în România, față de o medie de 43 în UE, deci un spirit antreprenorial mai timorat”, a spus Iuga, la o conferință dedicată producătorilor români, potrivit Agerpres. În acelaşi timp, capitalul străin reprezintă 8% din numărul de companii din România, deţinând 40% din active, un sfert dintre angajați, 80% din exporturi și o productivitate de trei ori mai mare decât industria românească. În industrie, o pondere de 65% din valoarea adăugată brută este produsă de capitalul străin.
Luptăm cu arme vechi
La rândul său, Ionuț Mișa, secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice (MFP), şi-a exprimat opinia că, fără să fie dublat de investiţii, consumul ne-a transformat într-o piaţă de desfacere.
“Am fost folosiți ca o piață de consum, s-a pus accent doar pe consum și, din punctul meu de vedere, personal, nu a fost cea mai bună abordare. Indiscutabil consumul este important și poate fi un element de creștere economică, dar trebuie dublat de investiții, sprijinit de producție, trebuie completat cu multe alte măsuri economice. Dacă ne raportăm doar la consum și la a fi o piață de desfacere pentru alte țări ca Polonia, Ungaria, Cehia, nu avem un viitor. Nu mai discutăm de peste 10 ani”, a spus Ionuț Mișa.
Potrivit acestuia, dacă România rămâne ancorată în ideea că piața proprie a forței de muncă este cea mai competitivă și calificată, va pierde pe termen mediu și lung.
“Din pricina lipsei de inteligență decizională, industria producătoare românească a fost măturată și ne-am trans-format în coșul de gunoi al Europei”, a afirmat şi fostul deputat liberal Andreea Paul. Ea a adăugat că “în războiul economic modern hibrid de generația a patra a revoluției industriale, noi luptăm cu arme vechi și în tranșeele trecutului, ba chiar propunem zilele acestea școli profesionale pentru meserii despre care noi, economiștii cu fața spre viitor, știm că vor dispărea. De ce? Pentru că vin robotica, inteligența artificială și nu numai”.
România cu mai multe viteze
Chiar dacă România a înregistrat anul trecut o creştere economică de 4,8%, cea mai mare din UE, aceasta s-a bazat în totalitate pe consum, iar contribuţia investiţiilor a fost zero.
“Fără niciun fel de investiții, noi am crescut anul trecut cu 4,8%. Lucrul acesta ar trebui să ne dea foarte mult de gândit și să ne întrebăm cât de sustenabilă este creșterea noastră atât de mare. Industria a crescut anul trecut cu 1,7% când economia a crescut cu 4,8%. Această creștere a consumului este generată de creșterile de venituri foarte rapide. Fondul de salarii în economie crește foarte rapid. Creșterile de salarii sunt foarte rapide, sentimentul consumatorului s-a îmbunătățit masiv”, a atras atenţia Ionuţ Dumitru, președintele Consiliului Fiscal.
El a mai notat că discrepanțele regionale sunt foarte mari în România, fiind un raport de 1 la 5 între cel mai bogat și cel mai sărac județ. “Dacă ne uităm la evoluția în timp a lucrurilor, sunt județe care devin mai sărace decât erau și, din păcate, vorbim de cea mai mare parte a județelor. Populația scade foarte abrupt. Sunt județe unde am pierdut, în ultimii 15 ani, 20% din populație. Este enorm”, a mai arătat acesta.
