14.3 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăInvestigații România LiberăStudiu: De ce nu vor corporatiștii să se facă bugetari

Studiu: De ce nu vor corporatiștii să se facă bugetari

Stabilitatea locului de mun­că și programul de lucru mai scurt sunt principalele atuuri ale unui job în sec­torul public, relevă un studiu în rândul managerilor și angajaţilor din patru mari orașe.

Atât angajații, cât și angajatorii care au fost chestionaţi în cadrul studiului “Calitatea vieţii la locul de muncă” sunt de acord că avantajele lucrului într-o multinațională țin de grija pentru angajat: pachete de beneficii mai atractive și nume­roase, grijă sporită pentru condiţiile de muncă, la care se adaugă oportunitățile personalului de a se specializa.

În plus, cei intervievaţi menţi­onează managementul mai eficient, buna organizare a muncii, dar și posibilitatea de a avea acces la un program de gestiune a carierei. Printre minusurile multinaţionalelor se numără stresul mai mare, dar și fluctuaţiile de personal mai frecvente. Pe de altă parte, companiile mici sunt apreciate pentru flexibilitate, calitatea relaţionării cu colegii, impactul mai vizibil al muncii fiecărui angajat, diversitatea sarcinilor fiecăruia.

În viziunea angajaţilor din mediul privat, în sectorul public lucrurile evoluează foarte lent (sau chiar deloc) din perspectiva îmbunătățirii condițiilor de muncă sau a modernizării tehnologiilor. Stabilitatea locului de muncă, nivelul mai scăzut de stres, legăturile mai strânse între colegi și programul mai scurt de lucru sunt considerate drept atuuri ale angajaţilor din sectorul public. Joburile în sectorul public sunt însă percepute ca fiind greu accesibile.

Motivele pentru care corpo­ra­tiștii nu râvnesc la un loc de muncă în sectorul public sunt birocrația, procedurile și regulile stricte care trebuie respectate de către angajați, dar și gradul de responsabilitate mai ridicat decât în mediul privat.

Un alt aspect relevat de studiul realizat de IRES, la cererea Up România, în patru mari orașe – București, Iași, Cluj-Napoca și Timișoara – constă în faptul că în ultima perioadă munca după un program flexibil este dorită atât de angajaţi, cât și de angajatori. Concret, este vorba de pauze în timpul programului în acord cu nevoile salariaţilor, participarea acestora la procesul decizional, modelarea spaţiului de lucru pentru creșterea creativităţii și productivităţii.

Programul flexibil, dorit și de angajaţi, și de angajatori

În ceea ce privește programul, tot mai mulţi angajatori sunt receptivi la ideea de lucru într-un regim flexibil, singura condiţie fiind aceea de a respecta un anumit număr de ore pe zi. În rest, celelalte elemente sunt variabile: posibilitatea de a lucra de acasă, distribuirea orelor de lucru după preferinţele angajaţilor sau ora de începere a programului. În plus, angajaţii intervievaţi în cadrul studiului și-ar dori ca flexibilitatea programului de lucru să însemne și adaptarea programului la volumul de muncă sau cuantificarea timpului petrecut la locul de muncă în sarcini, și nu în ore.

Totodată, salariaţii, dar și angajatorii își doresc spaţii de lucru creative. Unii angajatori menţionează că au modificat spaţiul de lucru astfel încât să fie încurajată creativitatea angajaţilor. În plus, angajaţii și patronii cred că oferirea unor beneficii pentru sănătate (cum ar fi abonamente la clinici private) ar duce la un mediu de lucru mai plăcut și productiv.

Angajatorii și angajaţii au însă păreri diferite atunci când vine vorba de ierarhizarea celor mai importante caracteristici ale calității vieții la locul de muncă. Pentru primii, pe primul loc se află pasiunea pentru munca prestată, în vreme ce pentru ceilalţi cel mai important este salariul. 

Situație. Forţa de muncă specializată, greu de găsit

Potrivit angajatorilor intervievaţi, în ultimii ani a crescut dificultatea găsirii de forţă de muncă specializată în orașele unde s-a derulat studiul, ceea ce îi obligă să depună eforturi substanţiale pentru motivarea și fidelizarea salariaţilor. Ofertele de compensaţii și beneficii sunt din ce în ce mai diverse, caracteristica principală a acestora fiind flexibilitatea. Printre beneficiile cele mai importante, enumerate atât de angajaţi, cât și de angajatori, se numără cele care privesc sănătatea – în special asigurările medicale –, tichetele de masă, tichetele cadou, primele cu diferite ocazii și organizarea de către angajator a unor activităţi de socializare. În ceea ce privește tichetele de masă, angajatorii spun că decizia acordării lor a ţinut de o cerinţă obligatorie a pieţei care viza motivarea angajaţilor și că, odată introduse, aceste beneficii sunt păstrate în pachetul extra-salarial. Practic, prin faptul că ele pot fi folosite inclusiv pentru cumpărarea de detergent, tichetele de masă au devenit un bonus salarial impozitat mai puţin.

Cele mai citite

Captive ideologiei, euroelitele nu sesizează declinul capitalismului

Revoluţia franceză a desfiinţat latifundiile feudale, în folosul unităților de producție burgheze. Comuniștii au distrus proprietatea privată pentru a crea omul nou, eliberat de...

Explozie la Rafinăria Petromidia! Autoritățile au activat Planul Roșu de Intervenție

O explozie s-a produs, vineri, la Rafinăria Petromidia, iar autorităţile au activat Planul Roşu de Intervenţie. Potrivit Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) „Dobrogea”, explozia...

Captive ideologiei, euroelitele nu sesizează declinul capitalismului

Revoluţia franceză a desfiinţat latifundiile feudale, în folosul unităților de producție burgheze. Comuniștii au distrus proprietatea privată pentru a crea omul nou, eliberat de...
Ultima oră
Pe aceeași temă