21.4 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăSpecialParadoxul învățământului românesc: Profesorii se consideră foarte bine pregătiți, deși 50 la...

Paradoxul învățământului românesc: Profesorii se consideră foarte bine pregătiți, deși 50 la sută dintre elevii lor nu trec de liceu

Majoritatea covârșitoare a profesorilor se consideră foarte bine pregătiți, deși jumătate dintre elevii lor nu trece de liceu. Pentru o situație roz, Ministerul Educației măsluiește cifrele de promovabilitate la examenul de bacalaureat.

Analiza comparativă a rezultatelor PISA, a Studiililor OCDE privind educația și examinarea în domeniul Educației și a celui legat de Procesul de Predare-Învățare (TALIS), arată cât de distorsionat este sistemul de învățământ din România.

Conform propriei percepții, profesorii din România, alături de cei din Malaezia, se simt cel mai bine pregătiți dintre profesorii din țările participante la studiul TALIS. 99,8% din profesori se simt bine sau foarte bine pregătiți în ceea ce privește conținutul disciplinei predate, 98,5% din profesori se simt bine sau foarte bine pregătiți în ceea ce privește pedagogia disciplinei predate.

În același timp, 39% din elevi sunt sub nivelul de competență elementar, iar 25% sunt slabi la toate competențele PISA. Un procent de 58% din copii nu trec de liceu.  Testarea PISA se relizează o data la trei ani de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) în peste 60 de state. Testarea internațională se desfășoară o dată la trei ani și arată nivelul elevilor de 15-16 ani la matematică, citire și științe.

Proporția elevilor cu rezultate foarte bune cel puțin la una dintre materii este cea mai mică din toate statele Uniunii Europene.

De cinci ori mai prost ca în Europa

Horia Onița (foto), membru al grupului de experți în educație al European Youth Forum a evidențiat aceste cifre pe care le consideră „rezultatul autosuficienței și deziluziei din sistemul de învățământ, unul al paradoxurilor”. „Elevii noștri sunt foarte buni la una din cele trei competențe PISA doar în proporție de 4,3% (media OECD – 15%) Deşi găsim în lege scrise elegant şi preluate de la nivel european competențele-cheie de urmărit în actul educațional, peste 25% dintre tineri sunt şomeri. În același timp, 95% din profesori declară că îi determină pe elevi să gândească critic. Deşi ni se spune că sunt prea mulți absolvenți cu studii superioare, 25% din elevii noştri sunt slabi la toate cele 3 competențe PISA (media e de 5%), iar rata de părăsire timpurie a şcolii e de peste 18% , un procent în creştere”, ne-a explicat Horia Onița.

Ministerul umblă cu statisticile vopsite

Pentru a cosmetiza aceste cifre, Ministerul Educației ape-lează la artificii. Anul trecut a fost raportat, un procent de aproape 70% al absolvenților de bacalaureat. Procentul este fals deoarece ministerul nu i-a luat în calcul pe tinerii care nu s-au înscris la bacalaureat sau care au abandonat școala.

„În realitate, doar puțin peste 40% dintr- o generație trece examenul de bacalaureat. Poate vă întrebați cum aşa, doar ministerul vorbeşte de promovabilitate de 65-70%, sau mai mult. Normal că sună mai bine să prezinți situația celor care dau efectiv aceste examen, decât să îi iei în calcul pe cei care nu ajung până în clasa a XII-a sau, în mod voit, sunt lăsați corigenți pentru a nu strica statistica. Ne blocăm într-un sistem al autosuficienței în care cadrele didactice se consideră foarte bune din lipsa standardelor adecvate, a formării continue, a profesionalizării profesiei, iar elevii demonstrează opusul. Într-un sistem înfundat de birocrație ce se pune ca un paravan de cuvinte complexe, dar golite de sens sau de corespondent în realitate, girat de minister şi de alți actori”, este verdictul lui Horia Onița care a fost anterior și președintele Consiliul Național al Elevilor.

Angajații nu stiu să utilizeze datele

Aceste realități au o explicație politică. „Ministerul Educației a fost condus de peste 20 de miniștri ai Educației din 1898 până în prezent. În absența unui efectiv robust de funcționari profesioniști, ministerul întâmpină dificultăți în elaborarea unor politici coerente și uniforme. Schimbările politice de la nivelul ministerului atrag reorganizări instituționale și schimbări frecvente ale personalului de conducere, ceea ce subminează continuitatea procesului de elaborare a politicilor și șansele de dezvoltare a competenței profesionale a angajaților. Ministerul nu deține personal cu abilități adecvate în domeniul managementului general și de proiecte. În timpul interviurilor, echipa OCDE a fost informată că angajații dețin o capacitate limitată în ceea ce privește utilizarea și analizarea datelor”, se arată în raportul privind educația și examinarea în domeniul Educației. 

Meditații de 300 milioane euro

Nivelul nu foarte înalt al învățământului se transpune în necesitatea de a oferi copiilor meditații. „În România, o consecință a presiunii de a atinge succesul academic este prevalența meditațiilor private. Între 17 și 50% dintre școlarii români beneficiază de o formă sau alta de meditații, costurile anuale ridicându-se la aproximativ 300 de milioane de euro la nivel național, potrivit estimărilor Comisiei Europene. Aceasta accentuează inegalitățile deoarece de meditații private beneficiază elevii ale căror familii dețin mijloacele necesare pentru a le accesa. În România, doar 11% dintre elevii proveniți din familii cu venituri mici au rezultate bune la testul PISA, spre deosebire de Polonia sau Slovenia unde procentul este de 35%”, se arată în studiul OCDE.

Cei mai prost plătiți dascăli din Europa

Profesorii nu sunt atrași spre învățământ, fiind extrem de prost plătiți, arată același studiu. „Deși salariul unui profesor crește cu 150% între baza și vârful grilei de salarizare, evoluția veniturilor personalului didactic a fost cea mai lentă dintre statele participante la PISA 2012. În medie, un cadru didactic are nevoie de 40 de ani pentru a ajunge în vârful grilei de salarizare, comparativ cu o medie europeană de 24 de ani. Deși s-au depus eforturi în sensul creșterii salariilor, cu o mărire de 15% în ianuarie 2017, salariile profesorilor din România rămân la un nivel redus. Doar 35% din cadrele didactice din România cred că munca lor este apreciată în societate. Cele mai mari procente la aceste capitol se înre-gistrează în state ca Singapore (68%) sau Finlanda (59%)”.

99,8% din profesori se simt bine sau foarte bine pregătiți.

39% din elevi sunt sub nivelul de competență elementar.

40 de ani are nevoie un profesor pentru a ajunge la cel mai bun salariu.

Cele mai citite

Cum hidroizolația poate face diferența între o iarnă sigură și o primăvară ușoară pentru locuința ta

O dată cu trecerea iernii și venirea primăverii, proprietarii de case și constructorii se gândesc la moduri de a proteja locuințele de umiditate și...

Mesajul premierului Marcel Ciolacu, la 20 de ani de la aderarea României la NATO

În cei 20 de ani de apartenenţă la NATO, România a devenit un pilon important şi şi-a consolidat poziţia în interiorul alianţei, respectându-şi angajamentele...

Șobolanii au invadat spațiile verzi din Târgoviște. FOTO

Primăria Municipiului Târgoviște pare că a rămas restantă cu deratizarea în acest an. Șobolanii de mari dimensiuni au fost suprinși de cetățeni ai orașului-reședință a...
Ultima oră
Pe aceeași temă