Nicio universitate românească nu se află în primele 500 la nivel mondial, potrivit publicației „Nature“. Ungaria, Cehia, Polonia sunt mai performante științific decât România.
Pe 18 iunie 2012, una dintre cele mai influente reviste științifice la nivel global lansa o acuzație fără precedent, susținând, cu documente, că premierul în funcție al României, Victor Ponta, a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Subiectul a avut un impact uriaș în media și societatea românească, eclipsând uneori alt subiect fierbinte al acelui an – suspendarea președintelui Traian Băsescu.
Momentul zero al științei
Premierul Ponta a susținut mereu că nu a comis nicio fraudă academică, în pofida numeroaselor instituții care, în timp, au admis plagiatul. La patru ani distanță și după numeroase dezbateri și verdicte preliminare, pe 27 iulie 2016 plagiatul fostului premier a fost oficial recunoscut. Victor Ponta a rămas fără titlul de doctor. În acest fel, revista „Nature“ a dat primul imbold luptei împotriva imposturii academice din România.
RL a căutat să surprindă modul în care revista „Nature“ evaluează mediul academic românesc. Potrivit Indexului „Nature“, cea mai importantă instituție din România în domeniul producției și prestigiului științific este Academia Română, urmată de Institutul Național de Fizică Nucleară „Horia Hulubei“, locul unde va fi instalat unul dintre cele mai puternice lasere din lume.
Universitatea Babeș-Bol-yai – unde Șerban Nicolae, fost președinte al Comisiei juridice din Senat, și-a obținut titlul de doctor cu o lucrare ținută la secret – este pe locul 3. Universitatea de Vest din Timișoara – unde Laura Codruța Kövesi a obținut un doctorat controversat – se află pe locul 4.
Universitatea București – unde Ponta a devenit doctor, dar a recunoscut plagiatul la scurt timp după acuzațiile publicate de „Nature“ – este pe 5 în Indexul revistei. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași este pe locul al șaselea. Institutul Național de Fizica Materialelor este pe 7, iar Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Microtehnologie – pe poziția a opta. Penultima poziție a clasamentului întocmit de publicația „Nature“ este ocupat de Institutul de Științe Spațiale. Pe 10 se află Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Electrochimie și Materie Condensată.
Indexul „Nature“ ia în calcul numărul articolelor publicate de către profesori și cercetători, dar mai ales impactul lor în mediul academic și prestigiul revistelor în care au apărut.
România, invizibilă. China bate NASA
Această producție științifică plasează România în jurul poziției 43 în lume, fiind clasată în urma unor state precum Mexic, Ungaria, Portugalia, Cehia, Polonia sau Olanda, dar devansând țări precum Croația, Serbia ori Bulgaria. Clasamentul excelenței în știință și cercetare este condus la nivel mondial de SUA, urmate de China, Germania, Marea Britanie și Japonia.
La nivel universitar, lucrurile arată mai rău, România neavând nicio universitate în primele 500. Clasamentul global al universităților este condus de Universitatea Harvard, urmată de Stanford (ambele din SUA). Pe locul 3 este Universitatea Tokyo, urmată de MIT (SUA), Oxford și Cambridge (Marea Britanie), Universitatea Berkeley, Institutul de Tehnologie Zürich, Universitatea California. Top 10 este încheiat de Universitatea din Michigan (SUA).
Supremația americană este detronată în domeniul chimiei, unde cele mai importante realizări le-a avut Academia de Științe a Chinei, urmată de Centrul Național pentru Cercetare Științifică din Franța, Max Plank din Germania, Universitatea Pekin din China și MIT. -Aceeași Academie a -Științelor din China conduce la disciplina numită „Științele mediului și ale Pământului“, unde -NASA este doar pe poziția a patra. Academia de Științe din China se situează pe prima poziție și în ceea ce privește „Științele fizice“, unde MIT este pe locul 5. -Ultima disciplină monitorizată individual – „Științele vieții“ – este dominată de trei instituții americane: Harvard, Institutul Național de Sănătate și Stanford. Nicio instituție românească nu se află în Top 500 în cadrul disciplinelor mai sus amintite. Revista „Nature“ a realizat un top al companiilor care desfășoară cele mai importante programe de cercetare. Pe prima poziție se află IBM, urmată de La Roche, -Novartis, -Merck&Co, AstraZeneca.
Vizibili de la locul 700 în sus
Și alte clasamente confirmă prestația mediocră a universităților românești. Patru universităţi din România apar în topul Quacquarelli Symonds (QS) World University Rankings: Universitatea din Bucureşti, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj şi Universitatea de Vest din Timişoara, aflate tot în seria 701+, unde s-au aflat şi în anii precedenţi.
„Ochiul și timpanul“ cercetării
Revista „Nature“ a publicat constant articole despre mediul academic românesc. În iunie 2012 l-a acuzat pe Victor Ponta de plagiat. Cu un an înainte, „Nature“ găzduise analiza realizată de cercetătorul Liviu Giosan care arăta că, din cei aproximativ 50 de rectori analizaţi, numai 8 au mai mult de cinci articole ştiinţifice citate. Iar 26 dintre ei, adică mai mult de jumătate, nu au nici măcar un singur articol ştiințific citat în întreaga carieră. Într-un interviu în exclusivitate pentru „România liberă“, unul dintre cei care au demascat plagiatul lui Ponta – Quirin Schiermeier – a menţionat că nu are nicio îndoială că investigaţia sa a fost corectă: „Nu avem niciun dubiu asupra credibilităţii surselor noastre şi a faptului că acestea nu au fost influenţate politic“. În noiembrie 2012, publicaţia „Nature“ a acuzat-o pe Ecaterina Andronescu de faptul că ar fi girat un proiect de cercetare inspirat din alte lucrări pentru a obţine o finanţare de aproape jumătate de milion de euro. Zilele trecute, „Nature“ a preluat apelul cercetătorilor Ad-Astra, care dezavuau decizia ministrului Cercetării de a elimina colegii lor români care lucrează în străinătate din consiliile -consultative.
