“Craii” este povestea celor trei magi de la Răsărit, care au plecat cu aur, smirnă şi tămâie să îl caute pe Pruncul Nou-Născut, la Ierusalim, pentru a i se închina: aurul – Împăratului, tămâia – Dumnezeului, smirna – Omului, care va suferi chinuri.
Sceneta se petrece sub forma unui dialog aprins între împăratul Irod şi cei trei magi, numiţi în poveste Baltazar (la Senereuş i se mai spune şi Valtezar), Gaspar şi Melchior, care vin în faţa lui Iord pentru a-l întreba de Născutul care a fost indicat de semnele cereşti. Împăratul refuză însă să creadă vestea magilor, potrivit căreia s-a născut Împăratul Împăraţilor şi încearcă să îi păcălească: “Asta nu poate să fie decât numai viclenie/ Că eu sunt împărat tare/ Cât cuprinde lumea mare”.
După discuţii aprinse şi mai multe încrucişări ale săbiilor, care până în acel moment sunt purtate la cingătoare şi se aude doar zăngănitul lor în teacă, Irod încearcă să îi convingă pe magi că, după ce vor afla Pruncul Nou-Născut, să îi indice locul naşterii, pentru a i se închina, la rândul lui. Însă magii îşi dau seama de gândurile necurate care îi încolţesc lui Irod în minte şi pornesc în căutarea Fiului lui Dumnezeu. Magii susţin că au venit pentru a se pune în slujba acestui rege, pentru a-şi modela propria regalitate după a lui şi că aceasta este semnificaţia gestului lor de omagiu, a adoraţiei lor.
Protagoniştii “Crailor” din Senereuş sunt patru tineri – Tudor Mateş (15 ani), Traian Ştefan Tolan (15 ani), Emanuel Trif (15 ani) şi Ianis Dorin Oneţiu (14 ani) -, fii ai satului, elevi în clasele a VIII-a şi a IX-a, la Şcoala gimnazială Senereuş, doi învaţă la Liceul “Gheorghe Şincai” din Târgu Mureş, iar unul la Liceul “Aurel Perşu” din Târgu Mureş.
Tinerii au spus că au preluat în acest an ştafeta de la vechii crai şi au început să repete obiceiul de la intrarea în Postul Crăciunului, mai mult în weekend, când erau acasă toţi. Craii din Senereuş, conform tradiţiei, se schimbă din doi în doi ani, locul lor fiind ocupat de alţi tineri.
Cei patru tineri susţin că, deşi este un rol greu, fiindcă sceneta se poartă pe un ton ridicat şi ajung să răguşească după ce o joacă la 10 – 20 de case, trebuie să păstreze tradiţia, iar în acelaşi timp se distrează şi au câştiguri substanţiale.
În satul Senereuş majoritatea familiilor primesc craii, jumătate în Ajun de Crăciun, cealaltă jumătate în ziua de Crăciun. Nicio familie nu oferă crailor sub 50 de lei, mai ales că sceneta e grea, necesită multă pregătire, iar ţinutele lor sunt spectaculoase – port popular românesc, coif frumos împodobit şi săbii de lemn frumos lucrate.
Colindul Crailor a fost adus de aproape 60 de ani, din zona Munţilor Apuseni, deşi satul Senereuş era locuit atunci preponderent de saşi, moţii reuşind să îşi impună obiceiul.
Un alt obicei din noaptea de Ajun, adus tot din Munţii Apuseni, care se întâmplă imediat după colindul Crailor din Senereuş, este colindatul de către feciorii satului.
Feciorii satului, cu căciulile frumos împodobite, vin însoţiţi de muzicanţi, iar după ce colindă iau la joc fetele şi femeile din gospodăria colindată, jocul fiind specific zonei Târnavelor.
Cu banii strânşi de grupul de colindători, în fiecare an, pe 27 decembrie, se organizează un bal tradiţional, la care participă şi satele învecinate, conform AGERPRES
