Pentru primari, mai ales pentru cel din București, e o veste bună, dar pentru întreaga industrie a centralelor termice de apartament poate fi un dezastru.
Debranșarea de la CET-urile locale nu va mai fi posibilă, de anul viitor, după ce deputații au adoptat un proiect de act normativ care modifică legea serviciului public de alimentare cu energie termică. De asemenea, au fost modificate prevederile cu privire la condițiile în care blocurile și apartamentele individuale se pot debranșa, respectiv deconecta de la SACET-uri, precizându-se că aceste operațiuni se pot efectua doar în cazul condominiilor care nu se află în zona unitară de încălzire prin sistem centralizat de alimentare cu energie termică. Scade și TVA la căldură, la 5%, ca factura pentru cei din rețeaua CET să fie mai mică.
Soluția găsită de deputați este pe placul primarilor din marile municipii din țară, care încearcă să salveze un sistem de termoficare învechit și cu pierderi, dar aflat sub coordonarea lor.
Cu precădere îi place primarului Bucureștiului, Gabriela Firea, care are de salvat colosul RADET (care are clienți 60% din apartamentele din oraș), aflat în insolvență și cu 1 miliard de euro datorii. Mai ales că Firea va cumpăra, pentru 450 de milioane euro, ELCEN, pentru a fuziona cu RADET și a crea monopolul bucureștean al apei calde și căldurii, controlat prin Compania Municipală Energetica. În restul țării, debranșarea a mers până la 100%, cum este cazul orașelor Galați sau Drobeta-Turnu Severin, unde oamenii se descurcă cum pot cu apa caldă și căldura. Fie prin montarea unei centrale murale, pe gaz sau electrice, fie plite, radiatoare ori alte dispozitive.
În fapt, prevederile care au modificat legea energiei termice – cele cu zonele unitare par să vină chiar de la București. Erau anunțate ca atare, anul trecut, în strategia Capitalei pentru alimentare cu energie termică. Anul acesta, PMB a mers și mai departe și a comandat un studiu privind termoficarea, ale cărui concluzii, deloc surprinzător, au fost că debranșările trebuie interzise pentru ca zone întregi să beneficieze de o unică soluție. Concluziile studiului au fost, iată, transpuse în lege.
Contoarele individuale, obligatorii
Montarea contoarelor individuale pentru măsurarea consumurilor de apă caldă și căldură va deveni și ea obligatorie. De această dată, din 2020. În cazul în care utilizarea de contoare individuale nu este fezabilă din punct de vedere tehnic sau nu este eficientă din punctul de vedere al costurilor, este obligatorie montarea sistemelor tehnice de stabilire a consumurilor individuale de energie termică, repartitoarelor de costuri, pe toate corpurile de încălzire din fiecare apartament sau spațiu cu altă destinație decât cea de locuit.
Statul dă astfel o lovitură dură pieței centralelor termice, care își mărea dimensiunea de la an la an, și încearcă din răsputeri să țină în viață vechile CET-uri energofage, multe dintre ele în insolvență. Anul trecut, 200.000 de centrale au fost vândute în România, dimensiunea pieței fiind de circa 100 de milioane de euro. Reprezentanții acestora nu doresc să comenteze legea adoptată de deputați, pentru că, mai întâi, așteaptă ca actul normativ să fie promulgat.
Sisteme vechi de 50 de ani
Mai mult de jumătate dintre românii care depindeau de sistemul centralizat de termoficare în anii ’90 au trecut la încălzirea cu centrale proprii, din dorinţa de a-şi gestiona singuri problemele legate de confortul termic şi facturi, arată datele Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP).
În prezent, doar 1,2 milioane de apartamente mai primesc căldură şi apă caldă de la CET-uri, faţă de 2,7 milioane de locuinţe branşate în 1990.
„Activitatea de producere energie termică, datorită depăşirii duratei de viaţă a echipamentelor şi instalaţiilor energetice, realizează randamentele globale de circa 50-55% (inferioare celor permise prin reglementările europene care sunt de minim 70%) şi costuri fixe ridicate datorate capacităţilor supradimensionate în raport cu necesarul actual de energie termică“, precizau, recent, reprezentanţii ministerului.
Potrivit acestora, o situaţie similară o regăsim şi la activitatea de transport şi distribuţie energie termică, unde din cauza vechimii conductelor şi stării necorespunzătoare a izolaţiei termice, pierderile sunt între 25% şi 40%.
Astfel, sistemul centralizat „necesită investiţii semnificative, în principal pentru redimensionarea reţelelor termice şi reconfigurarea/optimizarea traseelor de conducte.“
Ce spune, cu alte cuvinte, MDRAP? Că sistemul este deja ineficient, produce pierdere prin însăşi funcţionarea lui. Şi că în lipsa subvenţiilor acordate de către municipalităţi, facturile achitate de populaţie ar fi insuportabil de mari. Un scenariu care ar putea fi valabil chiar de la anul.
Subvenţionarea sistemului centralizat de încălzire trebuia eliminată odată cu încheierea sezonului rece 2017-2018, potrivit cerințelor UE, însă, în noiembrie anul trecut, Guvernul a luat decizia să prelungească acest sistem cu încă un an. Din ceea ce știm acum, după 1 aprilie 2019, vor mai beneficia de subvenţii doar consumatorii vulnerabili. Actul normativ aprobat prevede că ajutoarele pentru încălzire se vor acorda doar individual şi numai celor care au nevoie, respectiv consumatorilor vulnerabili, definiţi ca persoane cu venituri sub un anumit prag şi care nu îşi pot asigura din bugetul propriu acoperirea integrală a cheltuielilor legate de încălzirea locuinţei.
Până acum, toţi cei branşaţi, cu excepţia câtorva oraşe, primeau subvenţie. Fără această subvenţie, la modul imediat, facturile la încălzire cresc, în medie, cu 30%.
