Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Presa internațională se sparge de râs: ”România primeşte cu covorul roşu muncitori asiatici”

România primeşte cu covorul roşu muncitori asiatici, iar Ungaria vecină preconizează 75.000 de permise de muncă în 2019 din afara Uniunii Europene (UE), de trei ori mai multe decât în 2017, scrie AFP într-un reportaj.

Share

Filip-Mihael Bodoc 0 comentarii

28.10.2019 - 17:13

Cu căşti galbene pe cap, aproximativ 30 de bărbaţi muncesc pe un şantier în sudul Bucureştiului, schimbând câteva vorbe în vietnameză, conform News.ro.


”My friend, my friend”, îi spune Costel, un muncitor român, unui ”prieten” vietnamez, într-o încercare de a sparge bariera lingvistică pe acest şantier, administrat de Primăria sectorului 4.

În afara muncii, dicuţiile între cele două grupuri sunt limitate. La pauza de ţigară, asiaticii fumează dintr-o pipă improvizată dintr-un tub de PVC. La masă, împart mai multe feluri consistente preparate de un bucătar vietnamez.

”Avem bani să renovăm zeci de locuinţe sociale, dar nu avem mâna de lucru necesară”, declară AFP primarul Daniel Băluţă, care a decis să recruteze departe de frontierele europene.

Locuri de imigraţie, cu o natalitate scăzută, toate ţările din flancul de est al continentului se confruntă cu aceeaşi lipsă a forţei de muncă.

Ungaria vecină prevede 75.000 de permise de muncă în 2019 din afara UE, de trei ori mai multe ca în 2017. Majoritatea acestor muncitori continuă să vină din Ucraina, dar vin tot mai mulţi din Vietnam, China, India şi Mongolia.

Guvernul premierului naţionalist ungar Viktor Orban comunică puţin pe această temă, în contextul în care refuzul imigraţiei constituie firul roşu al politicii sale din 2010.

LIPSĂ DE MÂNĂ DE LUCRU

Părăsită de aproximativ patru milioane de locuitori - muncitori imigranţi în ţările occidentale în posturi mai bine plătite -, România a emis peste 11.000 de permise de muncă în primul semestru din 2019, faţă de 10.500 în 2018. Vietnamezii, moldovenii şi srilankezii au fost primii beneficiari.

Mare parte a anagajărilor se fac prin societăţi de recrutare, specializate în forţa de muncă asiatică, al căror număr a ”explodat”. ”La început eram solicitaţi în proiecte modeste, dar de trei ani cererea de mână de lucru în proiecte mari a crescut puternic”, declară AFP Corina Constantin, directoarea societăţii române Multi Professional Solutions.

Potrivit unui studiu recent al societăţii americane de muncă temporară Manpower, patru angajatori români din cinci se confruntă cu dificultăţi în acoperirea posturilor.

În Ungaria, lipsa mâinii de lucru, numai în sectorul industriei, este estimată la 40.000-50.000 de persoane.

”Este imposibil să desfăşori proiecte de anvergură fără muncitori străini”, declară Eva Toth, de la sindicatul ungar din industria chimică.

În vederea construirii unei fabrici de poliloli la Tiszaujvaros, în estul Ungariei, unul dintre cele mai mari şantiere industriale ale momentului, MOL, principala întreprindere ungară petrolieră şi în domeniul gazelor naturale preconizează să angajeze 2.500 de muncitori străini, reprezentând 25% din efectiv în perioada de vârf a activităţii.

AMENINŢAREA SINDICATELOR

Potrivit primarului român Daniel Băluţă, cei aproximativ 500 de muncitori vietnamezi de pe şantierul sectorului său sunt plătiţi cu echivalentul a 900 de euro net pe lună - cu o treime mai mult decât salariul mediu în România.

Însă sindicalistul Dumitru Costin, conducătorul uneia dintre principalele confederaţii sindicale din ţară, BNS, denunţă un ”comportament abuziv” al multor patroni faţă de imigranţi.

Potrivit liderului BNS, inspectorii muncii nu pot verifica dacă sunt respectate ”normele minime de muncă”, având în vederea imposibilitatea de a comunica în mod direct cu angajaţii.

”După ce au făcut mii de kilometri pentru a găsii un loc de muncă, este evident că vor asculta fără să clipească şi vor munci ore suplimentare neplătite, pentru a nu fi trimişi înapoi în ţările lor”, apreciază Costin.

Zoltan Laszlo, liderul sindicatului metalurgiei (VSZSZ), afirmă că salariaţii ungari sunt plasaţi sub presiune de către şefii lor, care ”le spun că-i pot înlocui uşor cu ucraineni, mongoli sau vietnamezi”.

”Noi nu suntem împotriva angajării unor muncitori străini, pentru că altfel întreprinderile ar pune lacătul de poartă”, declară AFP sindicalista ungară Eva Toth, ”dar dacă salariaţii locali ar fi mai bine plătiţi, nu ar pleca din ţară”.

Comentarii

loading...