Nouă din zece locuitori ai României declară că au încredere puțină sau foarte puțină în partidele politice, relevă un sondaj preluat de Agerpres.
Neîncrederea este principalul aspect al felului în care românii se raportează la partidele politice din România şi la activitatea lor, arată studiul realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES).
Sondajul arată că trei sferturi dintre români au păreri depreciative cu privire la partidele din România. Mai mult de 9 din 10 respondenţi declară că au puţină şi foarte puţină încredere în partidele din România, iar trei sferturi dintre participanţii la studiu au păreri depreciative cu privire la partidele din România.
‘Neîncrederea este dominanta atitudinală a românilor faţă de partidele din România. În rândul bărbaţilor, între tinerii între 18 şi 35 de ani, locuitorii din zonele urbane şi în cazul persoanelor cu studii superioare, opiniile negative despre partide sunt mai frecvente. (…) În timp ce mai mult de 9 din 10 respondenţi cred că partidele trebuie să reprezinte interesele cetăţenilor, doar 6% dintre participanţii la studiu sunt de părere că partidele din România îndeplinesc acest criteriu. Liderii de partid sunt consideraţi principalii beneficiari ai intereselor partidelor, urmaţi de membrii de partid’, se arată în studiu.
Documentul arată că partidele sunt asociate, aproape în exclusivitate, cu termeni negativi. Atunci când sunt rugaţi să avanseze primul cuvânt care le vine în minte când se gândesc la partidele din România, majoritatea enunţurilor au caracter depreciativ la adresa formaţiunilor politice.
‘Printre acestea cele mai frecvente se referă la: hoţi / furt / escrocherie – indicate de 12% dintre participanţii la studiu sau corupţie / mită (10%). Asocierile pozitive sunt prezente într-o proporţie redusă’, relevă studiul IRES.
În ceea ce priveşte preferinţele românilor cu privire la partide şi politicieni, 6 din 10 români cred că partidele din România ar trebui să facă o politică naţională, în timp ce 3 din 10 cred că ar trebui să fie pro-occidentală.
De asemenea, aproape 6 din 10 români preferă un politician independent, însă 3 din 10 îşi exprimă opţiunea pentru un politician afiliat unui partid. ‘Opţiunea pentru independenţi este mai frecventă în rândul tinerilor între 18 şi 35 de ani, a celor cu studii medii, a locuitorilor din Moldova şi a respondenţilor care se auto-evaluează ca fiind de dreapta. Afiliaţii sunt preferaţi de către vârstnici, de către persoanele cu studii şi de respondenţii care se poziţionează la stânga din punct de vedere politic’, se arată în studiul IRES.
Jumătate dintre români cred că la vot contează cel mai mult candidatul, iar pentru o treime contează programul. Doar 7% spun că ambele sunt importante în alegerea pe care o fac.
În ceea ce priveşte opţiunile alegătorilor pentru priorităţile partidelor care vor câştiga alegerile parlamentare 2016, acestea sunt locurile de muncă (51%) şi infrastructura (18%).
Referitor la apropiatele alegeri din România, doar o treime dintre respondenţi (34%) cred că după alegerile locale şi parlamentare din acest an situaţia din ţară se va îmbunătăţi, în timp ce 43% cred că situaţia va rămâne la fel, iar 17% cred că se va înrăutăţi. Cei mai optimişti sunt vârstnicii, respondenţii cu educaţie scăzută şi care locuiesc în mediul rural.
Studiul a fost efectuat în data de 2 februarie, pe un eşantion de 1.199 subiecţi cu vârste peste 18 ani, reprezentativ la nivel naţional pentru populaţia adultă a României. Studiul a fost realizat pentru revista ‘Sinteza’.
