Politicienii își pregătesc noi privilegii: Banii obținuți ilegal de partide să nu mai fie confiscați

de Romulus Georgescu , 02 octombrie 2017 - stire actualizata la ora 13:13, 02 octombrie 2017
Politicienii își pregătesc noi privilegii: Banii obținuți ilegal de partide să nu mai fie confiscați

România alocă, anual, zeci de milioane de lei de la buget pentru partidele politice. Politicienii au parte de reguli preferențiale pe care încearcă, în permanență, să le modifice. Mai nou,  vor ca banii obținuți ilegal să nu mai fie confiscați.

În România, finanțarea partidelor este asigurată atât din fonduri publice cât și din fonduri particulare (cotizații, donații, împrumuturi). Într-un an fără alegeri, partidele politice primesc în jur de 27 de milioane de lei sub formă de subvenții de la bugetul de stat. Banii sunt împărțiți direct proporțional cu numărul de voturi obținut la ultimele alegeri locale și parlamentare. De exemplu, în septembrie 2017, partidele politice au primit subvenții de 2.252.403 de lei. Cea mai mare sumă – 1.233.626 de lei-  a mers către PS, în timp ce PNL a obținut 605.413 de lei, USR-173.646 de lei, ALDE- 144.219, PMP-95.498 de lei.

În anii în care se organizează alegeri, partidele beneficiază, în plus, și de decontarea cheltuielilor pentru campania electorală de la bugetul de stat. De aceasta beneficiază doar partidele care au obținut minum 3% la alegeri, iar cheltuielile pot fi decontate doar în anumite limite – de exemplu 60 de salarii minime brute pentru campania unui parlamentar.


 

Neregulile de la locale

Noua lege, votată în 2015, s-a aplicat pentru prima dată la alegerile locale din 2016. După această campanie, partidele politice au solicitat restituirea a 48 de milioane de lei. Peste trei milioane de lei nu au putut fi justificate de candidaţii de la alegerile locale, potrivit unui raport al Autorității Electorale Permanente (AEP).

Cele mai mari probleme le are fostul UNPR, pentru care întreaga finanţare de la alegerile locale, peste un milion de lei,  nu a respectat legislaţia electorală. Cea mai mare sumă a fost cheltuită de PNL, peste 18 milioane de lei. Din aceşti bani, AEP nu a decontat 465.460 de lei, care ar fi fost cheltuiţi ilegal. PSD a cerut rambursarea a peste 14,6 milioane de lei, dar Autoritatea Electorală a găsit nereguli în documente şi nu a fost de acord cu returnarea a 161.096 de lei.

PMP a depus documente pentru cheltuieli de 3,72 milioane de lei, iar AEP a găsit nereguli de 143.496 de lei în facturi. Şi în documentele ALDE au fost nereguli în valoare de 326.696 de lei. Suma cheltuită în campanie a fost de peste 5,5 milioane de lei.
La UDMR, AEP a considerat că peste 361.930 de lei nu au fost cheltuiţi conform regulilor, din cele peste 1,8 milioane de lei pentru care formaţiunea a cerut decontare. USB (Uniunea Salvaţi Bucureştiul) a depus documente pentru rambursarea a aproape 687.000 de lei. AEP a decis că 135.821 de lei provin dintr-o donaţie ilegală.

Restanțele de  la alegerile parlamentare

În campania electorală pentru parlamentare, partidele politice au cheltuit peste 45 de milioane de lei. Cea mai mare sumă de bani a fost cheltuită de liberali, aproape 16,5 milioane de lei, însă suma de bani nu se va întoarce integral în conturile partidului. Potrivit raportului întocmit de AEP, 1,77 de milioane au fost cheltuite cu nerespectarea legislației. Raportul AEP îi afectează şi pe cei de la USR. Campania parlamentară i-a costat aproape 1,9 milioane de lei, dar AEP a stabilit că suma nerambursată o să fie de 639.000 de lei.

Spre deosebire de USR şi PNL,  PSD a declarat că banii cheltuiţi în campanie, 15 milioane de lei,  le-au fost decontați, în proporție de 99%. AEP a identificat nereguli şi în ceea ce-i priveşte pe cei de la ALDE, care se ridică la suma de 157.569 de lei, precum şi la PMP, valoarea lor fiind  de 75.994 de lei. La UDMR, AEP  a considerat că 42.450 de lei nu au fost cheltuiţi conform regulilor, din cele peste 1,3 milioane de lei pentru care formaţiunea a cerut decontare.

Regim preferențial pentru datorii

Anul trecut, Legislativul a modificat, din nou, legea astfel încât conturile bancare pentru campania electorală nu pot fi supuse executării silite, în cazul în care partidele au datorii.

PSD are datorii de aproape 34 de milioane de lei, discutând deja cu creditorii eșalo narea acestora. La finalul lui 2015, PNL anunţa datorii de peste 25 de milioane de lei. Bilanţul pentru anul 2016 nu a fost depus încă de liberali. PMP a avut doi ani contul central blocat, inclusiv la alegerile parlamentare. Totul din cauza datoriilor acumulate în perioada campaniilor din 2014, aproape patru milioane de lei.Peste 2,3 milioane de lei ar trebui să plece din conturile ALDE către creditori anul acesta. Şi UDMR are de achitat peste 2,9 milioane de lei anul acesta pentru a-şi stinge datoriile acumulate. Pe lista partidelor cu datorii se află şi USR. În scurta sa existenţă are datorii declarate de aproape 850.000 de lei.

Banii negri, legalizați

Recent, Comisia juridică a Camerei Deputaților a adoptat mai multe amendamente menite să elimine confiscarea banilor obținuți ilegal și să reducă transparența modului de finanțare a partidelor. În aceste condiții,  mai multe infracțiuni din Legea finanțării partidelor se vor pedepsi doar cu amenzi între 10.000 și 50.000 de lei, nu și cu confiscarea sumelor respective, așa cum prevede legea în vigoare. Potrivit specialiștilor în legislația electorală, există posibilitatea ca care profitul unui partid să fie mai mare comparativ cu sancțiunea de care este pasibil.

Scandaluri de corupție. Finanțarea ilegală a partidelor politice a făcut sau face face obiectul mai multor dosare ale DNA, în care au fost implicate nume sonore ale vieții politice.

  • * Fostul premier Adrian Năstase a fost condamnat în iunie 2012 la doi ani de închisoare cu executare în dosarul ”Trofeul Calităţii”. În acest dosar, fostul premier a fost acuzat de procurorii DNA că, în 2004, a camuflat strângerea de fonduri pentru campania sa electorală prin iniţierea unui simpozion denumit ”Trofeul Calităţii în Construcţii”.
  • *Elena Udrea a fost trimisă în judecată pentru instigare la luare de mită, spălare a banilor, în legătură cu campania pentru prezidențialele din 2009. ”Au fost colectate sume de bani provenite din infracţiuni de corupţie, delapidare şi evaziune fiscală care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate în campania electorală”, afirmă procurorii. Curtea de Apel Bucureşti a decis că nu are competenţa materială de a judeca dosarul şi a retrimis cauza la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
  • * Procurorii DNA l-au trimis în judecată pe fostul copreşedinte al PNL Vasile Blaga, pe care îl acuză de trafic de influenţă. Acesta ar fi primit zece milioane de lei, pentru PDL, în mai multe tranșe, de la fostul primar din Piatra Neamţ Gheorghe Ştefan. Sumele proveneau de la un om de afaceri care obținea, în schimb, contracte cu firme de stat, precum Transelectrica. În 20 aprilie, fostul vicepreşedinte al PDL Gheorghe Ştefan a fost condamnat definitiv, de Curtea de Apel Bucureşti, la trei ani de închisoare cu executare, după ce a recunoscut că a făcut trafic de influenţă şi şi-a folosit funcţia pentru a obţine ilegal bani pentru partid.  
  • *Condamnat la trei ani de închisoare în dosarul Microsoft, fostul ministru al Comunicațiilor, Gabriel Sandu susține că fostul președinte Traian Băsescu a beneficiat de 5.480.000 de euro din banii sifonați în acest dosar, ”sumele fiind folosite în mod direct și nemjlocit în campania prezidențială din anul 2009”.

Comentarii

Ultima ora

Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te pentru a primi cele mai importante titluri pe e-mail.

Urmareste-ne pe Facebook

Copyright © 2014. Toate drepturile rezervate RomaniaLibera.ro

Dezvoltat de Bluebay Design