OSCE, care a avut 481 de observatori în birourile de vot, a precizat într-un raport că scrutinul a fost organizat “în general în mod ordonat, în ciuda unor nereguli procedurale în timpul votului şi al numărării buletinelor”.
OSCE a subliniat totuşi că scrutinul, câştigat de Vladimir Putin, reales pentru un al patrulea mandat cu 76,7% din voturi, s-a desfăşurat “într-un mediu politic şi judiciar marcat de o presiune constantă asupra vocilor critice”.
“Restricţiile asupra libertăţilor fundamentale de adunare, de asociere şi de expresie, precum şi asupra înregistrării unor candidaţi, au avut ca rezultat lipsa unei veritabile concurenţe”, a indicat OSCE.
Organizaţia a subliniat de asemenea “absenţa criticilor în relatările despre preşedintele Putin în majoritatea mass-media, ceea ce a dus la condiţii de concurenţă inegale” între candidaţi.
Principalul opozant al Kremlinului, Aleksei Navalnîi, a fost exclus din alegeri de către Comisia Electorală din cauza unei condamnări în justiţie pentru deturnare de fonduri, proces despre care el a spus că a fost orchestrat de autorităţi. El a făcut apel la boicotarea scrutinului.
Susţinătorii săi s-au confruntat cu “numeroase arestări, confiscarea materialului lor (de campanie) şi cu alte măsuri care le-au limitat libertatea de a-şi exprima opiniile şi de a se aduna”, a indicat OSCE.
Observatorii internaţionali au identificat în ziua scrutinului “o serie de măsuri, dintre care unele necorespunzătoare, menite a spori rata de participare”, cum ar fi asigurarea transportului cu autobuzul a unor grupuri de funcţionari spre birourile de vot sau presiuni asupra angajaţilor anumitor companii, studenţi şi părinţi pentru a merge la vot.
Navalnîi a acuzat autorităţile că, prin numeroase fraude, au crescut rata de participare, care a fost mai mare comparativ cu alegerile prezidenţiale precedente, şi a atras atenţia că va continua să facă apel la manifestaţii.
Preşedinta Comisiei Electorale, Ella Pamfilova, a spus în schimb că alegerile au fost “cât se poate de transparente”.
