În acest an, şeful statului a criticat anumite iniţiative ale Guvernului şi majorităţii parlamentare, de la “ţopăiala fiscală”, la legile Justiţiei, în ultimul caz el anunţând la începutul anului organizarea unui referendum, dar care nu a mai avut loc.
Tot în acest an, Klaus Iohannis a ales să se deplaseze pentru prima oară cu trenul la un eveniment aflat pe agenda sa şi a făcut un test-drive cu ocazia lansării unui nou model Ford.
Iohannis a promulgat în acest an mai multe legi, dar a formulat şi mai multe sesizări de neconstituţionalitate şi cereri de reexaminare.
Preşedintele Klaus Iohannis a efectuat mai puţine deplasări externe în acest an faţă de 2016, însă costurile au fost mai mari.
Şi în acest an, şeful statului a primit două premii în străinătate pentru activitatea sa. Dacă anul trecut preşedintele Iohannis participa pentru prima oară în mandatul său la Ziua Marinei, anul acesta el nu a fost invitat la Ziua Aviaţiei.
Nici în 2017, preşedintele nu a făcut graţieri, deşi au fost înregistrate, potrivit unui răspuns al Administraţiei Prezidenţiale, 52 de dosare de graţiere individuală.
Iohannis – opoziţie la Guvernele Grindeanu şi Tudose
Şeful statului a dus un adevărat “război” cu Guvernele Grindeanu şi Tudose şi cu majoritatea parlamentară în cazul legilor Justiţiei şi “ţopăielii fiscale”.
Anul 2017 a început sub semnul protestelor din ţară faţă de OUG 13, dar şi al celor din faţa Palatului Cotroceni pentru susţinerea Guvernului. Şeful statului a mers la protestul faţă de legile privind graţierea şi Codurile penale, în Piaţa Universităţii, arătând că a venit la miting pentru a-şi exprima indignarea faţă de faptul că “o gaşcă de oameni politici cu probleme penale” vrea să slăbească statul de drept. Preşedintele Klaus Iohannis a mers să discute şi cu protestatarii de la Palatul Cotroceni.
La învestirea Cabinetului Grindeanu, preşedintele Iohannis îi avertiza pe membrii Guvernului că se aşteaptă să sprijine o justiţie independentă, orientarea euro-atlantică a României şi să gestioneze în mod responsabil economia.
În acest “război”, şeful statului a ales să meargă şi la Guvern pentru a prezida şedinţa Executivului pe agenda căreia se aflau, după cum el spunea, “doi elefanţi” – ordonanţa de graţiere şi cea de modificare a Codurilor penale.
“Cunoaşteţi povestea că este un elefant în încăpere, dar nu se vede. Sunt doi elefanţi – ordonanţa de graţiere şi ordonanţa de modificare a Codurilor penale. Evident că şi despre acestea am discutat cu domnul prim-ministru mai de dimineaţă, iar domnia sa mi-a spus că discuţia avusese loc deja cu anumiţi colegi din Guvern şi că nu vor fi puse pe ordinea de zi suplimentară aceste două chestiuni privind graţierea şi modificarea Codurilor”, afirma Iohannis, care preciza că premierul s-a angajat ca aceste două acte normative să nu fie băgate “peste noapte” în nicio şedinţă de Guvern.
El susţinea şi că sunt suficiente argumente care să determine Guvernul să retragă cele două proiecte, menţionând că acestea sunt “neavenite” şi par a fi făcute “cu dedicaţie”.
Şeful statului a mers şi la CSM şi la Avocatul Poporului. După ce Guvernul a adoptat cele două proiecte, Iohannis afirma că este o “zi de doliu pentru statul de drept, care a primit o lovitură de la adversarii Justiţiei”. Ulterior, el a transmis Parlamentului o scrisoare privind convocarea unui referendum pe tema Justiţiei şi i-a cerut premierului Sorin Grindeanu abrogarea OUG privind modificarea Codurilor penale.
În contextul informaţiilor privind o eventuală reorganizare a Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, preşedintele Iohannis le-a transmis un mesaj guvernanţilor: ”Jos mâinile de pe DNA!”.
În plus, şeful statului a cerut CCR să constate existenţa unui conflict între puterile statului în urma adoptării OUG privind modificarea Codurilor penale.
Florin Iordache, “artizanul” modificărilor Codurilor penale, şi-a dat demisia din funcţia de ministru al Justiţiei.
În acest context, Parlamentul aviza favorabil solicitarea preşedintelui Klaus Iohannis privind iniţierea unui referendum naţional cu privire la continuarea luptei împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii funcţiei publice.
Şeful statului a admis, anul acesta, că legislaţia în domeniul Justiţiei este adesea deficitară, subliniind însă că aceasta trebuie amendată, dar prin dezbateri şi transparenţă decizională.
După ce Parlamentul a respins OUG 13 şi a aprobat OUG 14, preşedintele a semnat decretele de promulgare a celor două legi şi a anunţat că, în ceea ce priveşte referendumul, a ”lăsat-o mai încet”, dar că nu a anulat intenţia, în contextul în care ”societatea s-a exprimat foarte clar prin protestele care au avut loc”.
Noul Guvern Tudose a venit cu noi propuneri de modificare a legilor Justiţiei, Iohannis precizând că acestea reprezintă un atac asupra statului de drept, independenţei Justiţiei şi împotriva luptei anticorupţie. El a criticat şi procedura de legiferare, susţinând că legile Justiţiei sunt “ciopârţite”. “Am de gând să fac tot ce poate să facă preşedintele într-un parcurs legislativ prevăzut în Constituţie”, spunea şeful statului.
La finalul anului, el preciza şi că va folosi instrumentul referendumului pentru “când va fi”.
De la începutul anului, şeful statului şi-a exprimat şi îngrijorările cu privire la buget, susţinând că este “problematic şi riscant” şi a criticat Guvernul pentru faptul că a decis, în acest an, să acţioneze fără să se coordoneze cu CSAT, stabilind unilateral agenda de aprobare a proiectului de buget pe 2017 privind instituţiile din domeniul securităţii naţionale.
În privinţa măsurilor fiscale promovate de Guvern, preşedintele Iohannis îndemna Executivul la prudenţă. Ulterior, el susţinea că acestea se vor transforma într-o bulversare fiscală şi a solicitat coaliţiei de guvernare să renunţe la respectiva politică fiscală promovată, având în vedere că aceasta generează “neîncredere” şi “incertitudine”.
”Stimaţi pesedişti, aldişti, udemerişti, în numele românilor vă rog să terminaţi cu această ţopăială fiscal-bugetară. (…) Fiţi solidari cu românii şi guvernaţi responsabil! Vă solicit să guvernaţi în aşa fel încât să ne încadrăm în marja de deficit de 3%. Vă solicit să guvernaţi în aşa fel încât românii să aibă garanţia că Guvernul României apără şi promovează statul de drept. Nu-mi doresc niciodată să mai avem sincope de tipul Ordonanţei 13. Vă rog să faceţi tot ce este necesar pentru a arăta partenerilor noştri din NATO, din Uniunea Europeană, aliaţilor noştri că suntem oameni serioşi, că suntem o ţară serioasă, cu toate sincopele politice, şi că ştim să ne respectăm angajamentele”, spunea Klaus Iohannis.
El a susţinut şi că s-ar impune o amânare semnificativă a modificărilor legislaţiei fiscale, precizând că termenul de aplicare a acestora la 1 ianuarie 2018 este inoportun.
Şi în privinţa bugetului pe anul 2018 şeful statului a arătat că există câteva “zone discutabile”.
* Preşedintele Klaus Iohannis a criticat Guvernul şi pentru modul de gestionare a epidemiei de rujeolă din acest an, susţinând că este o catastrofă şi acuzând greşeli sistemice ale Ministerului Sănătăţii. În context, el a anunţat că susţine vaccinarea obligatorie.
* Şeful statului a mai solicitat Guvernului să implementeze de urgenţă un sistem de avertizare rapidă a cetăţenilor în situaţii de criză, subliniind că furtunile care au lovit cu o violenţă extremă România au arătat “vulnerabilităţile” şi “ineficienţa” sistemului de prevenire a populaţiei şi de reducere a riscului de producere a dezastrelor.
* După învestirea Guvernului Tudose, şeful statului a avut cuvinte de laudă la adresa unor miniştri din Cabinet. El susţinea că prin prezenţa în Executiv a lui Teodor Meleşcanu, ministru de Externe, şi a lui Victor Negrescu, ministru delegat al Afacerilor Europene, a “renăscut speranţa unei abordări serioase” în ceea ce priveşte politica externă, adăugând că are “speranţe” şi cu ministrul Apărării de la acea dată, Adrian Ţuţuianu, care, menţiona el, pare hotărât să pună în practică alocarea a 2% din PIB pentru acest domeniu.
În schimb, în contextul în care miniştrii Rovana Plumb şi Sevil Shhaideh au fost vizate de anchete DNA el preciza că acestea ar fi trebuit să demisioneze sau să fie retrase din funcţie. “Persoanele cu probleme penale nu au ce căuta în primul rând al funcţiilor statului”, spunea Iohannis.
Discursuri ale preşedintelui în Parlament şi consultări la Cotroceni
Preşedintele Klaus Iohannis s-a adresat Parlamentului de şapte ori de la începutul mandatului, anul acesta el susţinând două discursuri în faţa Legislativului. În plus, el a participat la şedinţa solemnă a Parlamentului dedicată regelui Mihai, în cadrul căreia a susţinut un discurs.
Primul discurs din acest an l-a susţinut pe 7 februarie în absenţa parlamentarilor PSD. El atrăgea atunci atenţia că România are nevoie de un Guvern care “lucrează transparent, care guvernează predictibil, la lumina zilei, nu noaptea pe furiş”. Şeful statului declara şi că PSD, după ce a câştigat alegerile, a avut “o strategie tip kamikaze”, prima grijă fiind să se ocupe de “dosarele penalilor”.
“Legiferaţi pentru România! Daţi legi bune pentru România, nu pentru un grup de politicieni cu probleme. Conduceţi, cei care aţi câştigat alegerile, dar conduceţi! Sunt mari aşteptări din partea societăţii. Lumea v-a votat, fiindcă v-a crezut. Ce aţi promis, faceţi!”, a transmis, la acea dată, şeful statului majorităţii parlamentare.
În mai, şeful statului a susţinut un nou discurs în faţa parlamentarilor, cărora le transmitea că au responsabilitatea de a restabili încrederea în Legislativ şi le-a cerut să nu se gândească doar la un câştig electoral de moment atunci când propun legi.
În iunie, după ce moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Grindeanu a trecut, preşedintele a chemat partidele la consultări pentru desemnarea premierului, despre care spunea că trebuie să fie “o persoană integră, fără probleme penale” şi care să aibă “o majoritate parlamentară în spate”. În ciuda avertismentelor sale, în cazul noului premier desemnat Mihai Tudose existau acuzaţii de plagiat.
La depunerea jurământului de către noul Guvern, Iohannis sublinia că România are nevoie de un succes guvernamental, adăugând că fostul Executiv Grindeanu rămâne în istorie prin ”nefericita Ordonanţă 13”, iar coaliţia PSD – ALDE prin faptul că şi-a demis prin moţiune de cenzură propriul Guvern.
Preşedintele Klaus Iohannis le-a mai cerut celor din coaliţia PSD – ALDE, dar şi celor de la UDMR să termine cu ”ţopăiala fiscal-bugetară”, arătând că românii trebuie să aibă garanţia că Guvernul apără şi promovează statul de drept.
‘Contre’ cu şefii Camerei Deputaţilor şi Senatului
În debutul anului, începeau ”contrele” cu preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Călin Popescu-Tăriceanu şi Liviu Dragnea. În ianuarie, preşedintele Iohannis afirma, în contextul în care avertiza că o lege a amnistiei şi graţierii ar fi “o catastrofă” pentru democraţie, că reprezintă circumstanţe îngrijorătoare faptul că preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, este condamnat penal, iar preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, este trimis în judecată.
“Nu pot să mă fac că nu văd că preşedintele Camerei Deputaţilor este o persoană condamnată penal şi cu urmărire penală în curs. Preşedintele Senatului este o persoană trimisă în judecată pentru minciună penală. Asta este, ce numesc eu, circumstanţe îngrijorătoare”, declara Iohannis.
* Şeful statului a fost criticat de preşedintele Senatului pentru faptul că nu a prezentat Parlamentului mandatul pe tema viitorului Europei cu care a mers la Bruxelles. De asemenea, Tăriceanu a susţinut ideea existenţei unui stat paralel. În replică, Iohannis declara că în România nu există nici forţe oculte, nici forţe subterane, susţinând că preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, creează impresia câteodată că este “puţin obsedat”.
“În România nu există nici forţe oculte, nici forţe subterane şi cu certitudine nu există în România un stat paralel. (…) O vreme am mai urmărit declaraţiile domnului (…), care a fost şi prim-ministru. A avut abordări câteodată interesant de urmărit, dar, de la o vreme încoace, credeţi-mă, nu mai urmăresc afirmaţiile acestui domn, fiindcă a devenit din ce în ce mai ciudat. Câteodată se creează impresia că este puţin obsedat. Or, persoanele puţin obsedate nu fac bine politicii şi, culmea, aceste abordări foarte ciudate au apărut cu intensitate de când procurorii l-au deferit justiţiei pe acest domn”, spunea Iohannis.
* Dacă în septembrie preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, susţinea că relaţia sa cu şeful statului este una instituţională, dar se întâlnesc ”cam răruţ”, fiind de părere că ar trebui instituit un fel de calendar, ulterior el anunţa că nu vrea să mai meargă la Cotroceni decât după alegerile prezidenţiale, afirmând că nu mai crede în neimplicarea politică a preşedintelui Iohannis. El mai susţinea că nu există vreun membru din conducerea PSD care să nu aibă un dosar “făcut”, acest aspect fiind de fapt, în opinia sa, în beneficiul politic al preşedintelui Klaus Iohannis.
În replică, şeful statului afirma că Liviu Dragnea ar trebui să demisioneze din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor, în urma noului său dosar de la DNA.
* În contextul în care preşedintele PNL, Ludovic Orban, susţinea că există semnale că majoritatea parlamentară pregăteşte procedura de suspendare a preşedintelui Klaus Iohannis, şeful statului arăta că nu se teme de un asemenea demers.
* Dacă anul trecut preşedintele Iohannis nu i-a invitat pe Tăriceanu şi pe Dragnea la ceremoniile de 1 Decembrie din cauza problemelor penale ale acestora, în 2017 el a transmis invitaţii şi celor doi.
“Anul trecut, într-adevăr, nu am invitat pe toată lumea, fiindcă am vrut să subliniez că există oameni ce au probleme care, după părerea mea, sunt foarte mari. Însă am constatat, în acelaşi timp, că oamenii îşi doresc ca la conducerea statului să existe o bună înţelegere”, explica şeful statului.
Deşi au primit invitaţii, cei doi şefi ai Legislativului nu au luat parte nici la parada de la Arcul de Triumf, nici la recepţia de la Cotroceni.
* Tot pe linie instituţională, şeful statului l-a criticat la începutul anului şi pe Avocatul Poporului pentru sesizarea la CCR cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului 2 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului şi a ministerelor, conform căruia pot fi membri ai Executivului persoanele care nu au suferit condamnări penale şi nu se găsesc în situaţie de incompatibilitate, arătând că este indignat de această acţiune.
Ulterior, şeful statului arăta că decizia CCR de respingere, ca inadmisibilă, a acestei sesizări este ”corectă şi adecvată”.
Legi promulgate
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat în acest an 278 de legi, mai multe ca anul trecut, când numărul acestora a fost de 252, potrivit site-ului Camerei Deputaţilor.
Pe lista legilor promulgate s-au aflat cele referitoare la eliminarea a 102 taxe nefiscale; modificarea Statutului parlamentarului, care prevede că nu mai constituie conflict de interese angajarea la biroul parlamentar a persoanelor cu care senatorul sau deputatul s-a aflat în raporturi de muncă în ultimii cinci ani; respingerea ordonanţelor de urgenţă privind achiziţia lucrării “Cuminţenia pământului” a lui Constantin Brâncuşi; incompatibilitatea calităţii de parlamentar cu exercitarea funcţiilor de conducere şi de membru în consiliile de administraţie ale societăţilor care desfăşoară sistematic şi efectiv activităţi comerciale, inclusiv bănci sau alte instituţii de credit, societăţi de asigurare, financiare şi instituţii publice; numirea directorului SIE de către Parlament, la propunerea preşedintelui; asigurarea în instituţiile de sănătate şi servicii sociale şi a personalului cunoscător al limbii minorităţilor naţionale din zona respectivă; salarizarea personalului plătit din fonduri publice; stabilirea unui plafon maxim al cuantumului indemnizaţiei pentru creşterea copilului la nivelul de 8.500 de lei şi split TVA.
Sesizări la CCR şi cereri de reexaminare adresate Parlamentului
Preşedintele Klaus Iohannis a formulat două sesizări la Curtea Constituţională a României şi a transmis Parlamentului 19 cereri de reexaminare a unor legi.
* Astfel, şeful statului a contestat la CCR Legea privind achiziţionarea imobilului Ansamblul conacului Brătianu – Florica (‘Vila Florica’), situat în localitatea Ştefăneşti, judeţul Argeş, de către Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale. El sesiza că, ignorând normele de tehnică legislativă, prin acest act normativ se putea trece la o limitare a dreptului de proprietate şi că avea un vădit caracter discriminatoriu. CCR a constatat că dispoziţiile acestui act normativ sunt neconstituţionale.
* Preşedintele Klaus Iohannis a transmis Curţii Constituţionale şi o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, act normativ ce menţine abrogarea prevederii potrivit căreia funcţionarii publici sunt suspendaţi din funcţie în cazul în care sunt trimişi în judecată pentru infracţiuni, inclusiv de corupţie şi de serviciu. Sesizarea în care şeful statului reclama diminuarea standardelor de integritate, crearea unui privilegiu nejustificat şi încălcarea Constituţiei ar urma să fie discutată în ianuarie de CCR.
* Printre legile asupra cărora Iohannis a cerut Parlamentului reexaminarea se numără cele pentru modificarea şi completarea Legii 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, care include, printre altele, prevederi referitoare la eliberarea din funcţie a directorului Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării (DGIA); aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, ce prevede că nu vor putea fi manageri de spitale cei care ocupă funcţii de conducere în partidele politice, în schimb, aceştia pot fi membri de partid; organizarea şi funcţionarea învăţământului dual.
De asemenea, şeful statului a cerut Legislativului reexaminarea legii privind Centenarul Războiului pentru Întregirea Neamului (1916 – 1918) şi Centenarul Marii Uniri; actului normativ pentru modificarea Legii 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local şi a actului normativ care modifică şi completează Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune, motivând că acesta conţine dispoziţii neclare, care pot afecta funcţionarea celor două instituţii.
Numirea unui nou şef al SIE se lasă aşteptată; Iohannis: Va fi la momentul potrivit
În primăvară, preşedintele Klaus Iohannis declara că va face o propunere pentru şefia Serviciului de Informaţii Externe la momentul potrivit, precizând că, înainte de a face publică această nominalizare, va discuta cu majoritatea parlamentară. El critica faptul că Parlamentul a vacantat postul foarte târziu.
De-a lungul anului, şeful statului şi-a menţinut opinia că va face o nominalizare pentru acest post la momentul potrivit.
* În schimb, anul acesta, la propunerea şefului statului, a fost numit un nou şef al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale. Generalul-maior ing. Ionel-Sorinel Vasilca a fost numit director la STS după ce CSAT a aprobat eliberarea din această funcţia a generalului Marcel Opriş.
Politica externă
În anul 2017, delegaţiile oficiale ale României, conduse de preşedintele Klaus Iohannis, au efectuat 17 deplasări externe, cheltuielile aferente acestora însumând peste 6 milioane de lei.
Potrivit unui răspuns al Administraţiei Prezidenţiale acordat AGERPRES, cheltuielile aferente acestor deplasări, fără ultima deplasare din decembrie la Consiliul European, au însumat 6.327.470,28 lei.
De la preluarea mandatului şi până la sfârşitul lui 2016 şeful statului a efectuat 34 de vizite externe oficiale.
* Cea mai importantă vizită externă a preşedintelui în acest an a fost cea în Statele Unite ale Americii, pentru întâlnirea cu omologul său american, Donald Trump. În conferinţa comună cu Trump, preşedintele Iohannis declara că România se bazează pe Parteneriatul cu SUA în ceea ce priveşte Flancul estic şi că, cel mai probabil, România şi SUA vor avansa în ceea ce priveşte chestiunea vizelor acordate românilor pentru a călători în State.
Un alt moment important al acestei conferinţe a fost afirmarea explicită de către preşedintele american a angajamentului SUA faţă de Articolul 5 al Tratatului Nord Atlantic, prin care toate statele membre sunt solidare cu oricare membru atacat. Trump nu menţionase acest angajament la primul summit NATO la care a participat în mai, la Bruxelles.
În SUA, Iohannis s-a întâlnit şi cu secretarul de stat Rex Tillerson, directorul Agenţiei Centrale de Informaţii, cu Mike Pompeo, senatori şi membri ai Camerei Reprezentanţilor din SUA, cu membri ai comunităţii românilor din SUA.
* În iunie, preşedintele Iohannis a efectuat o vizită şi în Germania, unde s-a întâlnit cu preşedintele german Frank-Walter Steinmeier şi cu cancelarul Angela Merkel.
El a participat şi la Summitul “Iniţiativei celor Trei Mări” (Baltică – Adriatică – Neagră) organizat la Varşovia, la Adunarea Generală a ONU de la New York, unde a avut întrevederi cu omologii săi din Estonia, Kersti Kaljulaid, din Egipt, Abdel Fattah El Sisi, din Serbia, Aleksandar Vucic, dar şi cu preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi oficiali ai ONU; la Summitul social privind promovarea locurilor de muncă echitabile şi a creşterii economice în UE din Suedia; la Summitul Parteneriatului Estic de la Bruxelles, la reuniunile Consiliului European din Estonia şi Belgia.
* În schimb, şeful statului şi-a contramandat vizita pe care urma să o efectueze în luna octombrie în Ucraina, ca urmare a adoptării legii Educaţiei din această ţară, considerând că acest act normativ contravine bunelor intenţii reciproce şi limitează drastic accesul minorităţilor la educaţia în limba maternă. De asemenea, preşedintele Iohannis şi-a amânat vizita de stat în Portugalia, care era programată pentru 23 şi 24 octombrie, la propunerea omologului său Marcelo Rebelo de Sousa, din cauza situaţiei create de incendiile puternice care au afectat această ţară.
În întâlnirile cu oficialii externi, şeful statului a arătat că obiectivul României de intrare în Schengen rămâne unul de actualitate şi că aderarea la zona euro este un pas esenţial pentru întărirea rolului ţării noastre în plan european.
În ceea ce priveşte Uniunea Europeană, preşedintele Iohannis a pledat împotriva unei Europe cu mai multe viteze şi s-a arătat mulţumit de prima fază a acordului privind Brexit, precizând că problema cetăţenilor români care se află în Marea Britanie este bine rezolvată.
Distincţii
La fel ca anul trecut, preşedintele Iohannis a primit două distincţii în străinătate pentru activitatea sa. Astfel, şeful statului a primit Medalia Sf. Gheorghe în cadrul unui eveniment organizat de Opera “Semper” din Dresda, “pentru angajamentul său politic continuu în favoarea proiectului european şi a valorilor sale”, iar Comitetul Evreiesc American i-a conferit prestigioasa distincţie “Lumina popoarelor” la ediţia din acest an a Forumului global al organizaţiei, care a avut loc la Washington D.C.
Vizite în ţară
Preşedintele Klaus Iohannis a efectuat mai multe vizite în ţară, unde s-a întâlnit cu reprezentanţi ai autorităţilor locale, ai mediului de afaceri, dar şi cu cetăţeni.
Astfel, el a mers în mai în judeţul Braşov, unde a vizitat mai multe obiective şi a participat la o dezbatere cu reprezentanţii mediului academic şi de afaceri.
În iunie, şeful statului a efectuat o vizită în Suceva, pentru “cunoaşterea realităţilor locale, încurajarea autorităţilor, sprijinirea iniţiativelor din zonă şi sublinierea importanţei prezervării tradiţiilor şi patrimoniului rural”. În aceeaşi lună, el a efectuat o vizită comună la Sibiu împreună cu premierul Luxemburgului.
În iulie, preşedintele Klaus Iohannis a mers în judeţele Harghita şi Covasna, unde a participat la dezbateri cu reprezentanţi ai administraţiei publice locale şi ai asociaţiilor profesionale şi a vizitat Complexul Monahal Şumuleu-Ciuc, Căminul “Sfântul Ştefan” din Miercurea Ciuc şi fabrica Perla Harghitei din Sâncrăieni. Tot în iulie, el a participat la Cincu (Braşov), la exerciţiul militar multinaţional Saber Guardian 2017. În aceeaşi lună, şeful statului a realizat prima sa vizită în judeţul Vrancea de la preluarea mandatului, participând la ceremoniile organizate la 100 de ani de la bătălia de la Mărăşti.
O lună mai târziu, şeful statului a mers şi la ceremonia de comemorare a centenarului Bătăliei de la Mărăşeşti, în localitatea Criţ, la manifestări organizate în cadrul celei de-a V-a ediţii a Săptămânii Haferland, un festival cultural dedicat promovării zonei săseşti din Transilvania, şi la Sibiu la deschiderea celei de a 27-a Întâlniri a saşilor transilvăneni.
Anul acesta preşedintele Iohannis a participat şi la festivităţile prilejuite de Ziua Marinei Române, care au avut loc la Constanţa. În schimb, el nu a fost invitat la ceremoniile de Ziua Aviaţiei din iulie. Ministrul Apărării Naţionale de la acea dată, Adrian Ţuţuianu, şi-a asumat această ”gafă” şi a declanşat o anchetă internă.
În septembrie, la Sibiu, şeful statului a participat la reuniunea ocazionată de împlinirea a 20 de ani de la absolvirea liceului de către foştii săi elevi de la Colegiul Naţional “Samuel von Brukenthal”, cărora le-a fost şi diriginte.
În octombrie, Iohannis a fost prezent la deschiderea anului universitar la Constanţa, la lansarea noului model Ford EcoSport la Craiova, unde a şi testat o maşină, la inaugurarea oficială a celui mai mare resort de golf din România în localitatea Teleac, lângă Alba Iulia, şi la Târgul Internaţional INDAGRA din Bucureşti.
Şeful statului a participat în noiembrie, la Ploieşti, la dezbaterea “Oraşele României la 100 de ani de la Marea Unire”, fiind prima acţiune la care şeful statului a călătorit cu trenul.
Tot în acest an, preşedintele Iohannis a decis şi retragerea decoraţiilor pentru mai multe persoane ca urmare a problemelor penale. Astfel, i-a retras Ordinul Naţional ‘Steaua României’ în grad de Cavaler lui Mihai Necolaiciuc, fost director al CFR, având în vedere decizia Curţii de Apel Bucureşti din noiembrie anul trecut, prin care a fost condamnat definitiv la opt ani închisoare pentru abuz în serviciu. El a retras şi decoraţiile acordate Irinei Socol, lui Eugen Pena şi lui Viorel Traian Oprea ca urmare a unor decizii definitive ale instanţelor.
Drumeţiile – una dintre pasiunile preşedintelui
Şi în acest an, Klaus Iohannis a făcut mai multe drumeţii la munte. După ce în aprilie a efectuat o vizită privată de cinci zile în Regatul Spaniei, el a mers în ţară în mai multe drumeţii pe munte.
Astfel, în iulie, alături de soţia sa Carmen, şeful statului s-a aflat în staţiunea Parâng, din Valea Jiului, unde cei doi s-au deplasat pe un traseu de creastă spre vârful Parângul Mare (2.519 m), şi în zona munţilor Retezat, ei pozându-se cu turiştii aflaţi în zona Lacului Bucura, care au postat ulterior fotografiile pe Facebook.
În noiembrie, preşedintele Klaus Iohannis a urcat pe Platoul Bucegi, unde s-a întâlnit cu o echipă de salvamontişti care se întorcea de la o intervenţie.
