UPDATE 20.50: Șefa DNA a mai susținut, în același interviu acordat Agerpres, că la adresa procurorilor nu există doar presiuni prin declarații, ci și prin încercările de modificare a legislației, cât și printr-o campanie de fake news.
„Există tot felul de presiuni. Am observat că în acest an ele sunt tot mai intense, sunt tot mai agresive. Nu există doar presiuni prin declarații, chiar și aceste încercări de modificare a legislației constituie presiuni și vedem consecințele unor proiecte care au apărut pe piață care au determinat și rezultate în activitatea judiciară. Ele sunt și foarte agresive, suntem supuși unei campanii de, deja cred că termenul este folosit destul de des, de fake news, zilnic sunt știri care nu sunt verificate, de foarte multe ori suntem puși în situația de a dezminți anumite informații care apar în spațiul public, se scriu știri fără să fie cerut punctul de vedere, fără să fim întrebați. (…) Colegii din DNA nu sunt intimidați", a spus Laura Codruța Kovesi.
Potrivit șefei DNA, procurorii din adunarea generală a instituției consideră că acest proiect de modificare a Legilor Justiției este o formă de presiune.
„În momentul în care statutul de independență a magistratului este pus în discuție, este pus în pericol prin crearea unui proiect, cu siguranță toți cei din sistemul judiciar sunt îngrijorați", a mai spus ea.
Șefa Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Laura Codruța Kovesi, a afirmat, miercuri, într-un interviu acordat Agerpres, că decizia de trecere a Inspecției Judiciare în subordinea ministrului Justiției ar putea interfera cu activitatea procurorilor.
Întrebată despre temerile procurorilor anticorupție privind proiectul de modificare a legilor Justiției, Laura Codruța Kovesi a precizat că există îngrijorări atunci când statutul de independență a magistratului este pus în pericol.
„În momentul în care statutul de independență a magistratului este pus în discuție, este pus în pericol prin crearea unui proiect, cu siguranță, toți cei din sistemul judiciar sunt îngrijorați. Faptul că Inspecția Judiciară este trecută în subordinea unui ministru, care poate să fie tehnocrat sau care poate să fie om politic, avem foarte multe situații și exemple în care ministrul Justiției a fost un om politic, în acele cazuri IJ potențial ar fi subordonată unui om politic, ceea ce ar putea să interfereze, să imixtioneze în activitatea pe care noi o desfășurăm", a spus șefa DNA.
În ceea ce privește o posibilă „luptă'' între judecători și procurori, ea a răspuns: „Nu resimt niciun fel de conflict sau luptă între procurori și judecători. (…) Oricine poate să formuleze un punct de vedere pe un proiect pus în dezbatere publică. Sigur că pot fi opinii diferite, argumente diferite, dar acest lucru nu înseamnă că este un conflict. Chiar și în interiorul DNA sau chiar și în interiorul structurilor de procuratură au fost unele argumente pro sau unele argumente contra anumitor modificări sau contra anumitor propuneri. Faptul că pe o potențială modificare există argumente într-un fel sau argumente în sens contrar nu înseamnă că există un conflict. Deci eu nu percep că este un conflict între procurori și judecători în acest moment, dar sigur că se încearcă acreditarea acestei idei, se încearcă crearea în spațiul public a unui conflict artificial, dar care, în realitate, din punctul nostru de vedere, nu există", a mai spus Laura Codruța Kovesi.
În ceea ce privește propunerile de modificare privind vârsta la care se permite accesul în magistratură, șefa DNA a răspuns: „Nu știm pe ce criterii s-a ales această limită de vârstă de 30 de ani. Probabil că există o explicație pe care noi nu o știm și îmi e foarte greu să comentez fără a vedea argumentele care sunt în favoarea acestei modificări. Dar fac trimitere la Constituție care prevede că la 23 de ani poți să fii membru în Camera Deputaților în Parlamentul României și să contribui la modul în care se legiferează. Deci la 23 de ani ești pregătit să faci legi. Nu știu dacă trebuie să aștepți să împlinești 30 de ani ca să poți să aplici o lege", a mai spus ea.
Ce prevede proiectul
Potrivit proiectului de modificare a Legilor Justiției, publicat pe pagina de internet a Ministerului Justiției, Inspecția Judiciară va trece de la CSM la Ministerul Justiției, măsură „menită să asigure aplicarea principiului echilibrului puterilor în stat și al controlului reciproc între acestea".
„Aspectele de fond privind procedura disciplinară în fața Inspecției Judiciare și a secției Consiliului Superior al Magistraturii rămân în vigoare, însă cele care privesc organizarea și funcționarea Inspecției Judiciare sunt preluate, doar cu modificările izvorâte din reorganizarea Inspecției, de Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Sunt introduse unele modificări referitoare la statutul inspectorilor judiciari din cadrul Inspecției Judiciare, prevăzându-se expres că inspectorii judiciari sunt numiți prin concurs pe un mandat de 4 ani, dintre cei cu cel puțin 10 ani vechime în magistratură", se menționează în expunerea de motive.
Tudorel Toader a declarat, miercuri, că una dintre modificările propuse la pachetul de legi ale Justiţiei prevede ca Inspecţia Judiciară să treacă la Ministerul Justiţiei.
„În multe ţări, IJ este la MJ. (…) Eventual există şi o soluţie mai radicală de o autonomiza, o instituţie separată a statului român, dar care să nu fie dependentă de CSM. Nu CSM-ul să-i facă regulamentul de organizare, să-i stabilească, să-i aprobe rapoartele şi celelalte, ca după aceea ei să se ducă în control la corpul de magistraţi, procurori", a spus Tudorel Toader.
El a precizat că în România sunt aproximativ 7.000 de magistraţi iar IJ are 70 de membri, care au un rol foarte important. „Această competenţă a IJ de a verifica proceduri şi celelalte în activitatea magistraţilor vine ca o altă formă de asigurare a independenţei, vine ca un alt mecanism de poziţionare a puterii judecătoreşti în raport cu puterile statului şi, în acelaşi timp, asigurarea autonomiei, independenţei lor de a-şi îndeplini misiunile legale pe care le au", a susţinut ministrul Justiţiei.
Proiectul mai conține o serie de modificări, printre care numirea procurorului general și a procurorilor șefi ai DNA și DIICOT de către CSM la propunerea ministrului Justiției, precum și înființarea unei direcții specializate în efectuarea urmăririi penale pentru infracțiunile săvârșite de magistrați.
VEZI AICI DOCUMENTUL PUBLICAT DE MJ
De asemenea, candidaţii la posturile de procuror-şef al PICCJ, DNA şi DIICOT vor susţine un interviu în faţa ministrului Justiţiei, arată una dintre prevederi.
„Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de către Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru procurori, la propunerea ministrului Justiţiei, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de procuror, pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată. (…)
Procurorii participanţi la selecţie susţin în faţa ministrului Justiţiei un interviu în cadrul căruia prezintă proiectul privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care şi-au depus candidatura”, se arată în articolul 54 al proiectului de lege, publicat miercuri pe site-ul Ministerului Justiţiei.
Ministrul Toader va cântări şi motivaţia, conduita, integritatea şi deontologia profesională a procurorului, rezultate din documentaţia depusă de către acesta la dosarul de selecţie.
„(1) Pentru fiecare dintre funcţiile de conducere, ministrul Justiţiei formulează cel puţin două propuneri motivate de numire, pe baza îndeplinirii de către procurorii participanţi la selecţie a standardelor de evaluare a interviului, precum şi a evaluării înscrisurilor depuse de către aceştia la selecţia pentru funcţia respectivă.
(2) Motivarea propunerilor trebuie să cuprindă o analiză a modului de îndeplinire de către toţi procurorii participanţi la selecţie a standardelor de evaluare a interviului şi temeiurile care au justificat selecţia.
(3) Pe baza îndeplinirii standardelor de evaluare a interviului, precum şi a evaluării înscrisurilor depuse de către procurorii participanţi la selecţia pentru funcţia respectivă, ministrul Justiţiei înaintează Consiliului Superior al Magistraturii cel puţin două propuneri de numire pentru fiecare funcţie de conducere vacantă”, se mai arată în proiect.
Toader a introdus prevederea că CSM poate refuză o singură dată motivat propunerea făcută de minister pentru procurorii şefi ai principalelor parchete. De asemenea, potrivit proiectului, ministrul Justiţiei poate să ceară procurorului general sau, după caz, procurorului şef al DNA sau DIICOT informări asupra activităţii parchetelor şi să dea îndrumări scrise cu privire la măsurile care trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficientă a criminalităţii.
Propunerile de modificare a Legilor Justiţiei, anunțate pe 23 august, au provocat un val de critici din partea instituțiilor de forță și a societății civile. Astfel, Ministerului Public, a CSM şi a DIICOT, dar şi președintele Klaus Iohannis și-au exprimat nemulțumirile față de acest proiect, considerând că el reprezintă „un atac asupra statului de drept" şi asupra luptei anticorupţie.
