La aproape o lună după ce Curtea Constituțională a României a decis ca interceptările în dosare să fie realizate de structuri specializate ale DNA, DIICOT și Ministerului Public, Ministerul de Interne nu a primit, încă, solicitări în acest sens. Mai mult, DNA a transmis, într-un răspuns pentru Rl, că procedura de încadrare nu a fost aprobată, astfel că suplimentarea de posturi nu a fost efectiv pusă în practică.
În 9 martie, Direcția Națională Anticorupție (DNA) transmitea că, în situația în care, după publicarea deciziei CCR în Monitorul Oficial, organele judiciare se vor afla în imposibilitatea de a folosi resursele operaționale ale SRI, va fi necesară suplimentarea resurselor proprii ale DNA, pentru a putea asigura în continuare eficiența activității de investigare a infracțiunilor de corupție.
Astfel, conform unei evaluări preliminare a volumului de activitate al Direcției, din perspectiva activității de supraveghere tehnică, estimările arătau că, în noile condiții, ar fi nevoie de achiziționarea mai multor echipamente, dar și de personal suplimentar. DNA a estimat că se va impune impune detașarea a 130 de lucrători de poliție și pregătirea specifică a acestora, precum și achiziția de autovehicule și echipamente tehnice suplimentare, fapt ce presupune un efort bugetar de aproximativ 10,4 milioane euro.
DNA a cerut o suplimentare de 130 de polițiști. Încă mai așteaptă aprobări
Într-un răspuns pentru Rl, DNA a anunțat că a transmis Ministerului Justiției o adresă în care explică de ce sunt necesare promovarea unei Hotărâri de Guvern prin care să fie suplimentat numărul maxim de posturi al Direcției Naționale Anticorupție, precum și rectificarea bugetului instituției cu suma menționată.
Numai că, în acest moment, suplimentarea de posturi nu a fost efectiv pusă în practică, pentru că nu s-au dat încă aprobările necesare.
Direcția Națională Anticorupție explică traseul solicitării suplimentării de personal, după Hotărârea de Guvern nr.158, din 11.03.2016, publicată în Monitorul Oficial al României nr.190 din 14.03.2016, potrivit căreia numărul maxim de posturi de ofițeri și agenți de poliție judiciară s-a majorat cu 40 de posturi, de la 220 la 260.
Citește și: Decizia CCR și OUG privind interceptările, publicate în Monitorul Oficial
”Conform procedurii legale, după publicarea în Monitorul Oficial a hotărârii de majorare a numărului maxim de posturi, la data de 14.03.2016, Direcția Națională Anticorupție a solicitat Ministerului Justiției modificarea statelor de funcţii şi de personal, în conformitate cu majorarea dispusă. Ministerul Justiţiei solicită Consiliului Superior al Magistraturii avizarea modificării statului de funcții și de personal al direcției, ca urmare a suplimentării numărului maxim de posturi, în conformitate cu prevederile art.38 alin.4 din Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată”, explică DNA.
Citește și: SRI, despre impactul deciziei CCR: Spionajul și terorismul NU mai pot fi investigate cu mijloace SRI
Dar traseul nu se oprește aici, pentru că, ”după avizarea de către Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerul Justiției va emite un ordin cu noile state de funcții și de personal ale Direcției Naționale Anticorupție, în conformitate cu prevederile art.135 alin.1 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, state care cuprind numărul maxim de posturi aprobate prin hotărâre de guvern”, mai arată DNA.
Și Ministerul de Interne transmite că nu a primit solicitări pentru delegări suplimentare
În ceea ce privește detașarea despre care făcea referire DNA, surse din Ministerul Afacerilor Interne ne-au transmis că încă nu s-au primit solicitări în acest sens.
Pe de altă parte, în acest moment, aproape 250 de polițiști sunt deja detașați sau delegați la structurile de specialitate ale Direcției Naționale Anticorupție sau ale Ministerului Public. Numai că acești ofițerii și agenții de poliție judiciară nu sunt detașați ca urmare a solicitării DNA de mărire a efectivelor, în urma deciziei CCR. Acești polițiști constituie deja poliția judiciară a DNA și își desfășoară activitatea numai în cadrul Direcției, sub autoritatea procurorului șef al acesteia și pot efectua actele de cercetare penală dispuse de procurori.
MAI are un deficit de 12.000 de oameni
Pentru a face o estimare referitoare la numărul de oameni de care se poate ”dispensa” MAI, pentru a acoperi necesarul de care vorbeau instituțiile publice după decizia CCR, România liberă a solicitat ministerului de resort să transmită ce deficit de personal înregistrează.
Citește și: Ministerul Afacerilor Interne este în deficit de personal. Ce măsuri au fost luate în regim de urgență
Astfel, aflăm că ”la nivelul Ministerului Afacerilor Interne se regăsesc aproximativ 12.000 de posturi vacante, cel mai mare deficit înregistrându-se la Inspectoratul General al Poliției Române”. Imediat după decizia SRI, Inspectoratul General al Poliţiei Române(IGPR) a anunţat printr-un comunicat de presă, miercuri, că “se impune o suplimentare structurii cu 1.000 de posturi de agenţi şi ofiţeri de poliţie precum şi rectificarea bugetului instituţiei cu 30 de milioane de euro”.
Însă, de la 1 aprilie a fost demarată o amplă acțiune de reîncadrare și angajare de personal și se preconizează că o parte din deficit va fi acoperită.
Cât costă noile achiziții ale DNA
După decizia CCR, DNA a stabilit că ar fi nevoie de achiziționarea de logistică pentru efectuarea înregistrărilor ambientale (cost estimat de aproximativ 1.150.000 euro), de achiziționarea unui număr de 30 autovehicule de diferite tipuri (aproximativ 650.000 euro), de achiziționarea de logistică în materia interceptării comunicațiilor (aproximativ 415.000 euro), dar și de atribuirea/ achiziția unui sediu secundar pe raza municipiului București în proximitatea sediului central al DNA, care să aibă o suprafață utilă de minim 1.000 — 1.500 mp și loc de parcare pentru minim 10 autovehicule (cost estimat de aproximativ 4.000.000 euro sau 180.000 euro/an), de detașarea unui număr suplimentar de 130 de lucrători de poliție judiciară (cost estimat de aproximativ 4.000.000 euro anual — efortul bugetar este în realitate mai mic, pentru că, prin detașare de la MAI la DNA se realizează o economie corespunzătoare în bugetul ministerului), dar și de realizarea unor programe de pregătire profesională (cost estimat 200.000 euro).
Citește și: Cât costă interceptările convorbirilor telefonice şi filajele
DNA a subliniat însă că, pentru aceste estimări, a plecat de la ipoteza folosirii de către organele de urmărire penală a infrastructurii existente la nivelul SRI, pentru interceptarea comunicațiilor la distanță. În situația în care ar fi necesare achiziții suplimentare pentru substituirea acestor echipamente, costurile ar crește în mod substanțial, fără ca la acest moment să putem face o estimare, având în vedere că un asemenea demers nu a mai fost realizat în cadrul sistemului judiciar.
CCR: SRI nu este organ de urmărire penală
Conform deciziei CCR, SRI nu mai poate face interceptări în dosare penale, deoarece nu este organ de urmărire penală.
Citește și: Ambasada SUA laudă Guvernul Cioloș pentru soluția în scandalul interceptărilor
“Curtea constată că legiuitorul a inclus, în cuprinsul art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală, pe lângă procuror, organul de cercetare penală şi lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei şi a altor organe specializate ale statului. Aceste organe specializate ale statului nu sunt definite, nici în mod expres, nici în mod indirect în cuprinsul Codului de procedură penală. De asemenea, norma criticată nu prevede nici domeniul de activitate specific acestora, în condiţiile în care, în România, activează, potrivit unor reglementări speciale, numeroase organe specializate în diverse domenii. Astfel, în afara Serviciului Român de Informaţii, care are atribuţii exclusiv în domeniul siguranţei naţionale, neavând atribuţii de cercetare penală, există şi alte servicii cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, precum şi o multitudine de organe specializate ale statului cu atribuţii în varii domenii”, a explicat CCR în motivarea deciziei.
Totodată, Curtea Constituţională susţine că “sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” apare ca fiind lipsită de claritate, precizie şi previzibilitate, nepermiţând subiecţilor să înţeleagă care sunt aceste organe abilitate să realizeze măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viaţa privată a persoanelor”.
SRI ar reveni la normal
Directorul SRI, Eduard Hellvig a precizat recent că volumul de prelucrare a datelor era, până de curând, depăşit de trei ori faţă de capacităţile Serviciului. “Volumul de prelucrare a datelor din capacităţile tehnice era de trei ori mai mare decât nivelul optim. Abia acum ne îndreptăm spre normalitate. Asta ca să răspund altor întrebări din spaţiul public”, a comentat şeful SRI, după şedinţa de bilanţ pe anul 2015 a Serviciului.
Citește și: Hellvig, precizări despre interceptările SRI în cauze penale
