Ministrul Afacerilor Externe informează că, prin decizia pilot, CEDO a reiterat existenţa unei probleme structurale în ceea ce priveşte suprapopularea din centrele de reţinere şi arest preventiv şi din unităţile penitenciare din România, şi a confirmat, totodată, progresele înregistrate şi a apreciat măsurile deja adoptate sau prognozate de către statul român în acest sens, potrivit unui comunicat de presă remis redacției RL.
”Prin această hotărâre, Curtea a reiterat existenţa unei probleme structurale în ceea ce priveşte suprapopularea din centrele de reţinere şi arest preventiv şi din unităţile penitenciare din România, şi a confirmat, totodată, progresele înregistrate şi a apreciat pozitiv măsurile deja adoptate sau prognozate de către statul român pentru a contracara acest fenomen al suprapopulării.
În acelaşi timp, Curtea a recomandat măsuri suplimentare din partea autorităţilor naţionale, fie de natură logistică, fie de politică penală, precum şi consolidarea, respectiv, introducerea unor remedii de natură preventivă şi compensatorie, pentru situaţiile în care o persoană se confruntă cu sau a fost expusă la suprapopularea în locurile în care este sau a fost deţinută”, se arată într-un comunicat MAE.
Ministerul menţionează că, ţinând cont de faptul că statul are nevoie de timp pentru definirea acestor măsuri suplimentare, Curtea a acordat autorităţilor un termen de şase luni de la momentul rămânerii definitive a hotărârii pentru prezentarea, în cooperare cu Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei, a unui plan de acţiune care să identifice măsurile suplimentare şi calendarul adoptării acestora.
Pentru a sprijini autorităţile în acest demers, Curtea a decis suspendarea examinării cererilor aflate pe rolul său şi necomunicate încă Guvernului pentru observaţii, favorizând astfel concentrarea eforturilor pentru identificarea şi ulterior adoptarea măsurilor suplimentare.
Procedura hotărârii pilot se aplică în situaţia în care pe rolul CEDO se află un număr semnificativ de cereri similare, în care se invocă încălcări ce au o cauză comună. În hotărârea pronunţată într-o astfel de procedură, Curtea menţionează disfuncţionalităţile incidente în plan naţional şi fixează un cadru temporal în care Guvernul să identifice şi să implementeze măsurile necesare remedierii acestora, explică MAE.
Procedura hotărârii pilot reprezintă o formă de cooperare între Curte şi statul pârât. Rolul ei este să ofere piste, sugestii de măsuri cu caracter general care ar fi apte să rezolve respectiva problemă sistemică şi ar fi acceptabile din perspectiva CEDO, raportat la jurisprudenţa acesteia şi la numărul semnificativ de cereri similare aflate pe rolul ei. Curtea confirmă însă în jurisprudenţa sa libertatea statului de a alege măsurile prin care să îşi îndeplinească obligaţia de conformare cu hotărârile Curţii, mai arată MAE.
