Un număr de 120 de parlamentari PSD şi cinci PNL au depus în Senat o lege care acordă Jandarmeriei puteri sporite, precum dreptul de a identifica persoane, a efectua cercetare judiciară, a percheziţiona autovehicule şi a chema sau conduce persoane la sediu. Proiectul vine după ce social-democraţii s-au confruntat, recent, cu cele mai ample demonstrații de stradă, după emiterea Ordonanței 13.
Astfel, potrivit noului proiect, ministrul Afacerilor Interne, cu avizul procurorului general, desemnează jandarmi care au calitatea de organe de cercetare ale poliţiei judiciare, care vor putea întreprinde acţiuni de cercetare. Poliția judiciară va fi constituită din ofițeri, subofițeri și agenți specializați în efectuarea acțiunilor de constatare a infracțiunilor, de strângere a datelor în vederea începerii urmăririi penale și de cercetare penală. Pe lângă puterea de a legitima persoane, jandarmii ar putea, prin această lege, şi să „stabilească identitatea persoanelor care încalcă dispoziţiile legale ori despre care există suspiciuni rezonabile că pregătesc sau au comis o faptă ilegală”.
Costin Georgescu, fost director al SRI în perioada 1997-2000, a precizat, pentru „România liberă”, că, în cazul în care proiectul de lege rămâne în forma de-acum, ar trebuie foarte clar precizat în ce situații și în ce mod poate interveni un jandarm. „Pentru că, altfel, riscăm să i se pară că facem o demonstrație dacă mergem doi oameni pe stradă și să ne ceară buletinele. Aceste noi atribuții sau drepturi ale jandarmilor trebuie foarte bine definite, pentru că pot apărea abuzuri. Și nu neapărat din rea-credință, ci din neștiință. Nu cred că e bine ca un jandarm, care poate are doar liceul, să stabilească cine încalcă legea penală, fără să aibă studii de drept”, a explicat Costin Georgescu.
Filmări video la mitinguri
Proiectul permite ca jandarmii să invite la sediul unităţilor de Jandarmerie persoanele a căror prezenţă este necesară pentru îndeplinirea atribuţiilor, dar şi să le „conducă”, în caz de nevoie. Dacă aceste persoane se împotrivesc, jandarmii vor putea folosi forţa pentru a le duce la sediu. „În cazul nerespectării dispoziţiilor date de jandarm, acesta este îndreptăţit să folosească forţa”, scrie în proiect. O nouă prerogativă ar fi oprirea şi controlul vehiculelor, jandarmii urmând să poată să percheziţioneze vehicule. De asemenea, jandarmii vor avea dreptul să efectueze înregistrări audio-video ale persoanelor, pentru a le pune la dispoziţia organelor judiciare, în special în cazul unor adunări mari de oameni, precum proteste. Până acum, înregistrarea video era permisă doar în cazul competițiilor sportive.
Hari Bucur-Marcu, expert internațional în politici de apărare națională și doctor în științe militare, contestă argumentele din expunerea de motive a legii. „Una dintre motivațiile celor care susțin proiectul de lege este aceea că și jandarmii din Franța sau carabinierii din Italia au atribuții sporite, că pot reține persoane sau pot efectua anchete judiciare. Diferențele față de România sunt majore, în primul rând pentru că în Franța și Italia jandarmii și carabinierii au caracter de poliție, în timp ce jandarmii români sunt doar forțe de ordine publică. Apoi, carabinierii italieni, de pildă, au un prestigiu enorm, sunt considerați cei mai incoruptibili dintre purtătorii de armă din Peninsulă și nu au fost niciodată priviți ca o forță armată care ar putea executa ordinele unui partid politic”, a explicat Hari Bucur-Marcu, pentru „România liberă”.
Marele pericol al noului proiect
Potrivit expunerii de motive, multe dintre aceste noi prerogative erau necesare deoarece legea le permitea implicit, dar nu şi explicit. Ei pretind că, de multe ori, jandarmii au fost acuzaţi de acţiuni „aşa-zis abuzive” când îşi îndeplineau misiunile, fiind victime ale unui „disconfort psihic” şi de aceea legea trebuie clarificată.
„Nu există nicio dovadă că Jandarmeria Română nu și-a putut îndeplini misiunile de braț armat al ordinii publice fără aceste drepturi suplimentare de a reține sau ancheta persoane. Jandarmii și-au îndeplinit misiunea foarte bine și fără aceste prerogative noi. Există un mare pericol dacă această lege va trece în forma ei de acum: în curând vom auzi că și SRI-ul sau alte servicii paramilitare vor cere dreptul de a băga oameni la beci”, a insistat Hari Bucur-Marcu.
Şi Costin Georgescu îşi exprimă îngrijorarea cu privire la motivele pentru care se doreşte întărirea puterii Jandarmeriei. „M-am gândit dacă nu cumva legea asta e făcută pentru a înăbuși mai ușor protestele de stradă, pentru că prea repede au apărut cu ea după fenomenul #rezist”, a menţionat fostul director al SRI.
PSD susține, PNL se retrage
Iniţiativa este înregistrată în Senat, Camera Deputaţilor urmând a fi for decizional. Proiectul are șanse de a fi adoptat de Parlament, ținând cont de poziționarea liderilor politici. Proiectul a fost iniţiat de 120 de parlamentari PSD, în frunte cu Viorel Sălan, fost șef al Inspectoratului de Jandarmi Hunedeoara. Social-democrații, care dețin majoritatea, nu par să fi identificat probleme în conținutul actului normativ.
„L-am văzut și înțeleg că s-au reglat anumite proceduri care lipseau din legislația în vigoare. De exemplu, jandarmii nu puteau să legitimeze proprietarii unor vehicule, trebuiau să cheme poliția. Nu am citit toată legea, nu pot să mă pronunț dacă încalcă drepturile cetățenilor, dar o susținem. Vom mai avea o discuție în grupurile parlamentare să vedem dacă sunt necesare modificări”, a explicat Niculae Bădălău, președinte executiv al PSD, unul dintre semnatarii proiectului.
Propunerea este însă este semnată şi de cinci parlamentari PNL – Iancu Caracota, Leon Dănăilă, -Carmen Hărău, Nicoleta Pauliuc, Alexandru Pereș. „Cei cinci senatori liberali își retrag -semnăturile. O să anunțe la Biroul Permanent al Senatului. PNL va vota împotriva -proiectului de lege”, a precizat Mario Oprea, liderul grupului PNL din Senat.
